CAZUL TORTIONARULUI PIRVULESCU

Maiorul de Securitate PIRVULESCU MARIN a fost anchetatorul direct al lui Gheorghe Ursu, atat in stare de libertate (ianuarie-august 1985) cat si in inchisoare (21 septembrie - 17 noiembrie 1985). Deoarece Gheorghe Ursu nu a acceptat sa-si denunte prietenii, PIRVULESCU i-a aplicat IN MOD DIRECT tortura fizica si psihica sistematica pe toata durata detentiei, motivele fiind exclusiv politice. Potrivit documentelor Securitatii, anchetatorul vroia sa stabileasca "natura relatiilor " lui Gheorghe Ursu cu mai multi oameni de cultura din tara si strainatate aflati "in atentia organelor de Securitate pentru conceptiilor lor dusmanoase". Martorii au relatat ca " Ursu era batut la fiecare interogatoriu" pentru ca " nu vroia sa spuna ce ii cerea anchetatorul" , repectiv " problema prietenilor" . PIRVULESCU a folosit in mod progresiv metode din ce in ce mai bestiale: initial, lovituri la palme, apoi la fata, cap, abdomen, lovituri care in final au dus, evident in mod premeditat, la moartea disidentului. Gheorghe Ursu venea in celula plin de sange, gemind de durere, tinindu-se cu miinile de burta, intr-o stare "alterata", era "subrezit atit fizic cat si psihic". Uneori era adus de la interogatoriile lui PIRVULESCU " cu patura, intrucat nu mai putea sa mearga" . I s-a refuzat tratamentului medical la timp si adecvat, iar cocelularii, care "executau si ei regim de teroare" au ramas, evident, nepedepsiti, ei executind ordinele Securitatii. Pentru ca tot nu a acceptat sa colaboreze, Securitatea i-a prelungit durata arestarii preventive, si a dispus si pedepsirea victimei prin "izolare severa", folosind si acolo metode de o barbaritate de neinchipuit: "in lanturi si catuse in pozitia in picioare cu miinile lateral intinse prinse cu catuse de pereti si executind in aceasta pozitie 17 ore zilnic" . Evident, nu i s-a permis nici un contact cu familia. Tot acest ansamblu de masuri concertate, care au avut ca scop si ca rezultat eliminarea fizica a inginerului GHEORGHE URSU, constituie fara indoiala infractiunea de tratamente neomenoase.

Plangerea din 2007

Intrucat dosarul disjuns in 2003 privind pe ofiterii de securitate nu inainta, desi se adunasera probe indubitabile impotriva tortionarului Pirvulescu, am depus o plangere impotriva acestuia, pentru tratamente neomenoase, respectiv tortura motivata politic, pe 21.09.2007 la Sectia Parchetelor Militare (35/P/2006). Plangerea a fost ulterior declinata la Sectia de urmarire penala si criminalistica. Dupa inca trei ani, la data de 29.09.2010, ca urmare a plangerilor noastre repetate adresate Ministerului Justitiei si Procurorului General, Parchetul de pe langa ICCJ a dispus in sfirsit, prin ordonanta 1304/P/2008, "continuarea cercetarilor" in cazul plangerii noastre (din 2007!), formandu-se dosarul 1043/P/2010. Dupa inca un an, la data de 12.12.2011, acelasi Parchet de pe langa ICCJ declina competenta de "efectuare a urmaririi penale" in favoarea Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, schimband, ilegal, incadrarea juridica de la crima impotriva umanitatii la omor. (Se poate vedea astfel strategia parchetelor de a astepta, FARA SA FACA NICI UN ACT DE CERCETARE PENALA IN CAUZA, ceea ce presupuneau ca va fi prescrierea speciala a faptelor securistilor, in anul 2012).

Pe data de 21.03.2013, procurorul criminalist Ruxandra Ionescu din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti dispune NUP pentru omor (art. 174/175) datorita prescrierii raspunderii penale privind faptele lui Pirvulescu, ignorind si obiectul plangerii noastre, si legile la care se referea! Impotriva rezolutiei procurorului Ruxandra Ionescu am depus o noua plangere, care a fost declinata de catre Tribunalul Bucuresti, pentru necompetenta, la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.

Pe 24.07.2013, cauza a avut termen la instanta condusa tot de judecatorul colonel magistrat Gabriel Gunescu (care incercase sa se auto-recuze). Procurorul de sedinta a cerut declinarea competentei inapoi la Tribunalul Bucuresti (!).

Pe 31.07.2013 instanta a respins aceasta ultima cerere a procurorului. Urmatorul termen de judecata este pe 07.08.2013.

Pe 07.08.2013, 3.09.2013, 2.10.2013 - cauza s-a aminat repetat pentru motive procedurale: s-au facut adrese catre Parchetul General pentru a se lamuri stadiul cercetarilor si rezolutia din cauza privind ofiterii de Securitate disjunsa in anul 2000 din dosarul Stanica. Acel dosar se pare ca, pur si simplu, a disparut.

Pe 09.10.2013 - cauza s-a judecat in completul condus de judecatorul colonel magistrat Gabriel Gunescu. Pronuntarea va fi pe 16.10.2013.

DOSARUL NR.15625/3/2013

TERMEN LA DATA DE 9.10.2013

Familia lui Gheorghe Ursu cere ca tortionarul PIRVULESCU SA FIE JUDECAT CONFORM LEGII, in baza probelor aflate la dosarul cauzei si a inscrisurilor noi, in temeiul art.278,1 alin.8 lit.c) Cod. Procedura penala.

Cerem admiterea plangerii, desfiintarea Rezolutiei din 21.01.2013, adoptata in dosarul nr.179/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, retinerea cauzei spre judecare, avind in vedere ca probele existente la dosar sunt evident suficiente si, pe fond, condamnarea inculpatului PIRVULESCU MARIN pentru savarsirea infractiunii de tratamente neomenoase, prevazuta si pedepsita de art.358 Cod. penal, urmand dispozitiile privind judecata in prima instanta.

Chiar daca domnul judecator Gunescu nu ar aplica articolul 358, in subsidiar 1, cerem admiterea plangerii, si retinerea cauzei spre rejudecare a inculpatului PIRVULESCU MARIN pentru savarsirea infractiunii de omor, prevazuta si pedepsita de art.174, 175 lit.a), d), f)/ 176 lit.a) Cod. penal (Codul penal din 1973). De mentionat sunt marturiile care dovedesc ca PARVULESCU i-a administrat victimei tortura fatala chiar pe data de 15.11.1985, cu doua zile inainte de moarte, data care se coroboreaza cu documentele si expertizele medicale, care arata ca loviturile fatale au fost administrate in acea zi.

In subsidiar 2, pentru cazul in care domnul judecator Gunescu nu ar accepta ca exista destule probe pentru judecarea inculpatului, admiterea plangerii, cerem trimiterea cauzei la Parchetul competent, pentru inceperea urmaririi penale impotriva faptuitorului PIRVULESCU Marin pentru infractiunile mentionate, respective cele prevazute de art. 358 CP sau 174-176 CP.

Textul de lege a carei aplicare o solicitam in cauza are urmatorul continut:

Art 358 COD PENAL

Din interpretarea art. 358 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 358 alin. (4) C. pen.: "DACAfaptele prevazute in prezentul articol sint savarsite in timp de razboi", este evident ca acest articol nu se aplica doar faptelor savarsite in timp de razboi, ci si pe timp de pace, comiterea infractiunilor pe timp de razboi fiind o forma agravata.

Facand parte dintre infractiunile contra pacii si omenirii, art. 358 C. pen. include supunerea la tratamente neomenoase "in general a oricarei persoane cazute sub puterea adversarului". Nu se specifica in nici un moment ca s-ar aplica doar la conflicte armate, fiind evident vizate, conform si cu Art. I al Conventiei ONU asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii (ratificata de Romania prin Decretul nr. 547 din 29 iulie 1969), si conflictele din timp de pace. Reamintim ca respectiva Conventie ONU incorporeaza prevederile Statutului Tribunalului Militar International de la Nuremberg (definit prin Acordul din 8 august 1945), conform carora "persecutiile pe motive politice" sunt imprescriptibile, fiind incluse in categoria "crime impotriva umanitatii".

In acest sens, invocam si Decizia nr.2579/7.07.2009, pronuntata de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, SECTIA PENALA, in Dosarul nr. 61/81/2000, care mentioneaza "Din interpretarea art. 358 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 358 alin. (4) C. pen., inalta Curte constata ca acest text de lege nu se aplica exclusiv faptelor savarsite in timp de razboi, care de altfel constituie o forma agravata, motiv pentru care dispozitivul sentin"ei este corect ".

Este evident ca Gheorghe Ursu a fost un adversar politic cazut sub puterea aparatului represiv al regimului comunist, asa cum rezulta din multitudinea de probe aflate in dosarul acestei cauze, si asa cum victima a fost considerata, si tratata, de catre Securitate, organul de represiune politica a statului totalitar comunist. Natura politica a acestui caz este de notorietate internationala, a fost cunoscuta de la inceput de opinia publica si presa din tara si strainatate, inclusiv prin intermediul postului de radio Europa Libera, si a fost definitiv stabilita de mai multe hotariri judecatoresti si acte de sesizare penala:

- Sentinta penala nr. 49 a Curtii de Apel Bucuresti din 14 iulie 2003:

"Desi se dispusese neinceperea urmaririi penale pentru infractiuni contra securitatii statului, interesul organelor de Securitate a continuat si dupa 21.09.1985, avind in vedere deschiderea dosarului informativ "Udrea" care nu a fost inchis decit la data de 1.08.1987 (la doi ani dupa decesul lui Ursu Gheorghe... In multe cazuri, dupa audieri apar consemnari medicale gradate ca gravitate, toate fiind susceptibile de agresivitate... Saptamina 28.10.-3.11.1985 nu s-au luat declaratii lui Ursu Gheorghe Emil de catre Militie, ci de catre Securitate... Din saptamina urmatoare se constata o alterare vadita a starii de sanatate a lui Ursu Gh. Emil... Desi fusese lovit grav inainte de 14.11.1985, in perioada urmatoare, 14-15.11.1985, Ursu Gh. Emil a fost anchetat (scos din arest fara consemnari in registul de arest), pedepsit (fara ca raportul de pedepsire sa fie consemnat in registrul de arest)... Inculpatii au inlesnit si ajutat pe condamnatul Clita... sa comita infractiunea de omor, permitind exercitarea de presiuni fizice si psihice asupra victimei (prin intermediul anchetatorilor si a colegilor de celula)."

- Decizia 4404 din 10 oct 2003 in dosarul nr. 3468/2003 a ICCJ:

"Desi se dispusese neinceperea urmaririi penale pentru infractiuni contra securitatii statului, interesul organelor de securitate fata de Ursu Gheorghe Emil a continuat, iar dosarul informativ "Udrea" nu a fost inchis si se urmarea evolutia cazului... In aceasta situatie s-a stabilit la nivelul factorilor de conducere ca regimul de arest la care era supus Ursu Gheorghe Emil sa fie diferentiat in functie de evolutia datelor de ancheta si eventualele reactii interne si internationale, aspect care va fi ilustrat de succesiunea declaratiilor luate... Din coroborarea acestor elemente, s-a concluzionat ca, prin mijlocirea inculpatului Tudor Stanica... s-a instituit pentru Ursu Gheorghe Emil un regim de teroare si in final de exterminare").

- Rechizitoriul din 12.11.1996, in dosarul nr.90/P/1990 al Parchetului General, Sectia Parchetelor Militare:

"Din probele administrate in cauza se retine ca, dupa luarea masurii preventive aratate, in timpul cit s-a aflat in arestul Directiei Cercetari Penale, Ursu Gheorghe Emil a fost supus in paralel la doua anchete: una, a militiei, pentru detinere si operatiuni cu mijloace de plata straine, efectuata de lt. col. Popescu Florea; a doua, a securitatii, care intrucit pentru infractiunea de propaganda impotriva orinduirii socialiste, la 15 august 1985 s-a dispus neinceperea urmaririi penale, apare ca fara baza legala, coordonata de col. Vasile Gheorghe, seful Directiei Cercetari Penale din Departamentul Securitatii Statului..."

" Din 21 septembrie 1985, anchetarea lui Ursu Gheorghe Emil a fost reluata de Securitate in conditii de privare de libertate si prin supunere la un regim despre care se credea ca il va determina sa furnizeze datele si informatiile pe care in perioada anterioara arestarii nu le-a prezentat... Se retine ca anchetarea lui Ursu Gheorghe Emil de catre Directia Cercetari Penale a Securitatii, dupa arestarea lui..., a avut un caracter abuziv, fiind facuta in afara unui cadru procedural ... si prin folosirea de mijloace si metode ilegale (exercitarea de violente si folosirea neregulamentara a unor informatori de camera)... Este dovedit ca in perioada 21 septembrie-16 octombrie 1985 Ursu Gheorghe a fost scos in mai multe rinduri din camera de arest de ofiteri de securitate care au exercitat violente asupra lui.... Probele administrate in cauza impun concluzia ca lt. col. Creanga Mihail... a acceptat anchetarea lui Ursu Gheorghe Emil de catre securitate in afara cadrului procedural, prin mijloacele si metodele aratate".

In acest sens este adresa Procuraturii Locale Sector.6 catre IGM, din 21.10.1985, prin care instiinteaza ca a fost prelungita arestarea preventiva a lui Gheorghe Emil Ursu pana la 21.11.1985, desi ancheta in cauza privind detinerea de valuta era finalizata, deci nu se mai justifica privarea de libertate in cauza de drept comun.

In acelasi act de acuzare de mai sus s-a retinut din probatoriu ca Popescu Florea, anchetatorul de la Directia Cercetari Penale a Militiei, "nu a recurs la violente si nici nu a apelat la sistemul informatorilor de camera pentru a-l determina pe Ursu Gheorghe sa faca declaratii...", intrucat "la militie cauza era simpla, nu ridica probleme, Ursu Gheorghe a recunoscut in totalitate fapta pentru care il cercetam" (declaratia lt. Col. Popescu Florea, anexata).

De asemenea, in rechizitoriu s-a retinut ca atat arestarea lui Ursu Gheorghe, cat si tratamentele neomenoase la care a fost suspus, au fost motivate politic si decise "la nivelul factorilor de comanda din Securitate".

- Rechizitoriul Parchetului Militar din 22 noiembrie 2000, in dosarul nr.16/P/1998 al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Sectia Parchetelor Militare:

"La data de 21 septembrie 1985 numitul Ursu Gheorghe Emil... a fost arestat datorita faptului ca intr-un jurnal personal...a consemnat si comentat nefavorabil aspecte din activitatea conducerii PCR, aspecte critice la adresa regimului comunist... Astfel, conform raportului D/029024/30.01.1985 al Departamentului Securitatii Statului rezulta ca se preconiza inceperea urmaririi penale impotriva lui Ursu Gheorghe Emil, cercetarea acestuia sub stare de arest... In mod normal, dupa transferarea dosarului lui Ursu Gheorghe Emil la procuratura civila si milite, organele securitatii ar fi trebuit sa inchida cazul, insa interesul acestora pentru caz a continuat si dupa 21 septembrie 1985, asa cum rezulta din documentele intocmite de ofiterii Securitatii... Probe in acest sens sunt si declaratiile martorilor din dosarul nostru... Martorii sus-amintiti au declarat ca motivul anchetarii lui Ursu de catre ofiterii de securitate il constituia, in continuare, jurnalul sau in care scria impotriva familiei Ceausescu, relatiile lui Ursu cu prietenii din tara si strainatate care aveau conceptii anti-comuniste si modul cum a transmis scrisori la posturile de radio straine. Urmare a celor expuse mai sus Ursu Gheorghe Emil, dupa arestare, a fost supus unui regim de detentie dur, de exterminare... Aceasta activitate represiva ordonata impotriva detinutului Ursu Gheorghe se datora si faptului ca acesta a refuzat in mod constant sa colaboreze cu anchetatorii de la securitate... Acestia (informatorii de camera) au avut ca misiune torturarea lui Gheorghe Ursu in scopul obtinerii de informatii pentru ofiterii de Securitate."

De fapt prin rechizitoriul de mai sus s-a disjuns cauza privind pe Pirvulescu Marin si alti ofiteri de Securitate, urmind ca fata de acestia "sa fie continuate cercetarile pina la solutia finala".

- De mentionat e si hotarirea Tribunalului Bucuresti din 11 martie 1997 in care judecatorul Cristian Jipa cerea inca din timpul judecarii cazului Clita: "efectuarea de cercetari... asupra numitilor lt.col. Turcitu Adrian, cpt. Dumitraciuc Ion, col. Anghel Corneliu, mr. PIRVULESCU Marin si lt.-maj. Hodis Vasile sub aspectul infractiunilor de complicitate, instigare, favorizare la actiunea de omor sau omor calificat..."

ARGUMENTELE DEDUSE DIN ANSAMBLUL PROBELOR AFLATE LA DOSARUL CAUZEI, CARE SUSTIN INCADRAREA JURIDICA A FAPTELOR CA FIIND TRATAMENTE NEOMENOASE (care absorb tortura):

Declaratiile martorilor audiati in procesele penale instrumentate in legatura cu asasinarea inginerului GHEORGHE EMIL URSU.

Dupa cum se poate vedea citind aceste marturii, ele sustin pe deplin existenta tratamentelor neomenoase, din motive exlusiv politice, si aplicarea acestora de catre ofiterul de Securitate PARVULESCU MARIN, principalul anchetator al victimei. Ele atesta starea de neputinta a victimei, arestata si torturata sistematic, timp de doua luni, in arest, cu intentia evidenta de a fi eliminata fizic ca opozant al statului comunist. Victima era cazuta in intregime sub puterea adversarului politic, regimul totalitar ceausist, al carui instrumentul principal de represiune a fost Directia Securitatii Statului, in acest caz reprezentata prin ofiterul PIRVULESCU Marin.

Este foarte semnificativ ca dupa condamnarea cocelularului Clita, in timpul cercetarii judecatoresti in dosarul nr.639/2001 al Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, in care au fost condamnati militienii Creanga si Stanica, au fost date declaratii ale martorilor care cunosc ca PIRVULESCU Marin, ofiter de securitate, l-a anchetat pe Ursu Gheorghe Emil si l-a torturat sistematic in ancheta.

Declaratiile martorului Casapu Mitrus Laurentiu (Cf. situatiei pe camere in arest, a stat cu Gheorghe Ursu in ultimile zile de detentie, pina acesta din urma a fost dus la spital.)

1998-10-22 SPM

"Cam cu 2-3 zile inainte de a fi dus la spitalul penitenciar Jilava, ing. Ursu a fost scos la ancheta dimineata, si adus de acolo batut intr-o patura, intrucit nu mai putea mearge. Ursu acuza in special dureri abdominale. Cert este ca fusese scos la ancheta de anchetatorul lui... care era maior... Pirvulescu sau Florescu. In tot timpul care a urmat a urlat de durere, dar nu i s-au acordat ingrijiri medicale. Retin ca timp de doua zile si nopti ing. Ursu a urlat de durere si nu a primit ajutor medical. Am inteles ca mai fusese anchetat. Cand i s-a facut rau pe 15-11-1985 Ursu a fost anchetat de dimineata pana seara... Pe data de 15-11-1985, Ursu a fost cercetat de dimineata pana seara si a fost readus in camera pe o patura. Ursu nu mai putea vorbi."

Este evident vorba de Pirvulescu Marin, deoarece:

- in dosarele militiei si securitatii, nu a existat un anchetator maior Florescu care sa se ocupe Gheorghe Ursu

- din documentele securitatii si declaratiile proprii, PIRVULESCU a fost anchetatorul lui Gheorghe Ursu de la securitate

- din alte declaratii (Caracostea, Ivan Stefan, Radu Vasile, Clita Marian, Cimpoeru, Martin Cristian, Pascale, Constandache, Manda Gh., Popa Dan, Munteanu Ion, Harsu Ilie, Creanga Mihail, etc) rezulta fara dubiu ca Gheorghe Ursu era anchetat de securitate, care prin regimul de tortura din ancheta si din camera de arest vroia sa extraga de la victima informatii referitoare la scrisorile la Europa Libera, prietenii sai, jurnalul sau si alte scrieri, etc. Militia nu a avut nici un motiv sa-l tortureze pe Gheorghe Ursu: dupa spusele maiorului Florea Popescu, precum si din dosarul de valuta, rezulta ca acesta nu prezenta nici o problema, Gheorghe Ursu recunoscuse toate invinuirile care-i fusesera aduse.

- si din marturiile lui Caracostea rezulta ca anchetatorul si tortionarul lui Gheorghe Ursu in inchisoare a fost PIRVULESCU Marin.

Data administrarii loviturilor descrise de martorul Casapu coincide cu:

- Durata stabilita de comisia superioara medico-legala a IML care a trecut de la administrarea loviturilor care au cauzat moartea, pana la deces.

- Vechimea echimozelor constatate de mai multi medici (Marinescu, Hristenco, Constandache) la spitalul Jilava, si consemnate in foaia de observatie clinica.

- Declaratiile acelorasi doctori, ca Gheorghe Ursu "de vineri [15 noiembrie] se plingea de dureri abdominale dar nu a fost luat in seama".

- Din foaia de observatie clinica a spitalului Penitenciar Jilava din 17.X.1985, atasata la dosar, rezulta ca victima "Afirma ca de vineri prezinta dureri puternice cu punct de plecare reg. epigastrica iradiate in tot abdomenul, varsaturi bilioase, constipatie... "

- Din aceeasi foaie de observatie rezulta ca la examenul local medicii au observat "echimoze de diverse marimi in hipogastru si flancuri", echimoze ale caror vechime, conform declaratiilor medicilor (atasate) dupa culoarea lor si aspectul lor, coincidea cu data de vineri 15.X.1985, adica data administrarii bataii la ancheta de catre numitul PARVULESCU MARIN descrise mai sus de martorul Casapu.

Rezulta deci ca intre loviturile administrate de PIRVULESCU si moarte exista o legatura de cauzalitate, acesta facindu-se vinovat de tortura care a avut ca urmare moartea victimei (art. 358CP, art. 275CP, art. 267CP).

2002-06-01 in instanta (procesul Stanica)

"Am stat circa 2 saptamini cu ing. Ursu, cu Gicuta si Clita. Ing. Ursu a venit de citeva ori in camera dupa ce fusese scos pt. ancheta acuzind dureri abdominale; o data chiar a fost adus in patura. De la el am aflat ca a fost batut de anchetator si de aceea are dureri abdominale. Clita si Gicuta vorbeau cu ing. Ursu... si erau scosi zilnic... de unde am tras concluzia ca puteau fi informatori".

Declaratiile martorului Caracostea Stere

1990-11-30 - SPM

"Ursu Gheorghe a povestit [ca a fost arestat] in legatura cu niste jurnale si povestea de Suedia... In jurul orei 11 noaptea, a fost dus la ancheta. Dupa putina vreme a fost readus cu vizibile urme de violenta pe parte dreapta a obrazului si zona nasului, unde se observau urme de singe. Ii curgea singe din ureche si nas. Spunea ca nu se statuse de vorba cu el si efectiv a fost batut. Povestea ca a fost batut de un capitan sau maior de securitate... spunea ca acel ofiter il mai cercetase cu ceva timp in urma, il lasase si acum il reancheta... Ursu Gheorghe spunea ca era anchetat pentru jurnalele pe care le tinuse. Ancheta avea in obiectiv problema jurnalelor. Spunea ca il ancheteaza un ofiter de la Securitate care-l mai anchetase o data."

Acest maior de Securitate e evident numitul PIRVULESCU Marin, cel care-l anchetase in stare de libertate, si care din nota de la SRI din dosar rezulta ca tocmai se intorsese de la reciclare la Gradistea pe 16 oct. 1985.

1998-06-22 Instanta, proces Clita

1999-05-19 - SPM

"35 de zile am stat cu ing. Ursu in celula... Ursu Gheorghe era sanatos. Dupa bataile care i-au fost administrate de catre anchetatori, asa cum mi-a spus ing. Ursu, starea sanatatii devenise subreda... Mi-a spus ca era batut de anchetator, ofiter de Securitate, intrucit acesta dorea sa divulge si numele altor colegi ai ing. Ursu. L-am vazut pe ing. Ursu la putin timp dupa ce a fost adus de la ancheta cu urme vizibile pe partea dreapta a obrazului si zona nasului si a urechii... Am observat urme de sange... Mi-a povestit in celula ca anterior cind era in stare de libertate a fost anchetat de acelasi ofiter de Securitate...

Din nou, este vorba fara dubiu de numitul PIRVULESCU Marin, cel care-l anchetase in stare de libertate

Cu inginerul Ursu am fost la sanitarul arestului si i-a dat pastile. De fapt sanitarul nici n-a vrut sa stea de vorba cu Ursu Gheorghe si i-a aruncat pastilele... [Ing. Ursu] era plin de rani si avea palmele umflate... In ultima perioada inginerul Ursu se afla intr-o stare critica... Dupa ce venea de la ancheta mie mi se parea ca avea tulburari psihice.... L-am vazut pe Ursu Gheorghe dupa ce venea de la ancheta ca suferea atit fizic cit si psihic".

2002-02-27 in instanta, proces Stanica

"Am observat ca Ursu Gheorghe dupa ce era scos la ancheta venea batut... datorita palmelor umflate si intro etapa ulterioara datorita leziunilor din zona capului. El spunea ca il bate anchetatorul. Ursu Gheorghe s-a intors lovit la cap singerind undeva deasupra urechii".

ALTE DECLARATII DIN CARE REZULTA TORTURA LA CARE A FOST SUPUS GHEORGHE URSU DE CATRE, si LA ORDINELE SECURITATII, precum si motivele politice ale torturii. (COROBORATE CU DECLARATIILE DE MAI SUS, REZULTA CA TORTURA A FOST ADMINISTRATA DE CATRE OFITERUL ANCHETATOR, MAIORUL PARVULESCU):

Declaratiile martorului Clita Marian

1990-03-21 - SPM

"Ursu era anchetat de Securitate in legatura cu un jurnal in care consemnase opinii personale impotriva conducerii de stat si partid... venea dupa executarea unei pedepse cu izolare severa... Cind venea de la ancheta era abatut spunind ca s-au folosit metode violente... Cu citeva zile inaintea datei de 17.11.85 [data mortii], ...venind de la o ancheta... a inceput sa se plinga ca ii este rau de la stomac, prezentind simptome de voma si scaune repetate. In noaptea urmatoare a ajuns sa vomite sange".

1995-04-19/27 - SPM

"Am primit dispozitii sa execut un regim de teroare asupra lui Gheorghe Ursu in urma unei inscenari comise de organele de Militie si Securitate. In urma unor angajamente de colaborare cu organele de Militie si Securitate... trebuia sa ne spuna tot ce stia si facuse cu privire la acele note... in care si-a adus dezacordul fata de regimul ceausist... Noi trebuia sa aflam si eventualele retele care l-au ajutat pe Gheorghe Ursu sa scoata materiale scrise din tara cu directia unor cotidiene occidentale sau posturi de radio care faceau denigrari la adresa regimurilor comunisto-totalitare din Est... Era foarte slabit, fusese la izolare in lanturi si catuse in pozitia in picioare cu miinile lateral intinse prinse cu catuse de pereti si executind in aceasta pozitie 17 ore zilnic".

Pe caseta filmata 1996 (in filmul Babu)

"La 2-3 zile era scos si dus la ancheta..."

"Ostentativ Ursu nu a fost dus la spital tocmai pentru ca se daduse o dispozitie,... din sfera Securitatii, sa se duca pe topogan fiindca cuiva nu i-au convenit acele materiale scrise in nu stiu cite caiete in care omul isi prezenta nemultumirea lui vis-a-vis de regimul Ceausescu".

"am fost sfatuit atit eu cit si Radu Gh. sa executam regim tensionat... in urma caruia acesta trebuia sa spuna tot ce stia si facuse cu privire la acele note scrise in caietele sale... in care si-a adus dezacordul fata de regimul ceausist."

"...ancheta [era] desfasurata in birourile Securitatii, de unde acesta revenea in camera batut..."

1998-06-22 In instanta, declaratie de inculpat

"Am inteles de la victima ca cercetarea cu privire la aceasta infractiune [valuta] se terminase, dar interogatoriile erau luate la DSS. Am aflat de la victima ca aceste interogatorii erau brutale deoarece el nu vroia sa colaboreze cu organele Securitatii cu privire la existenta sau trimiterea in afara tarii a unor materiale cu caracter de propaganda. Mai ales dupa ce era scos la interogator l-am vazut cu urme de lovituri. Am vazut ca fata prezenta urme de palme si de citeva ori cu sange pe camasa. Am intrebat victima care ne-a spus ca ancheta s-a desfasurat la fel de dur...

In apropierea datii de 15 nov 1985 in urma unui interogatoriu victima a venit in celula acuzind stare grava de voma si dureri in zona abdominala, motiv pentru care noi am lovit in usa celulei si am cerut ca victima sa fie transportata pt. ingrijiri medicale. De mai multe ori aceste stari s-au repetat... In toata perioada oct-nov. 1985 victima a fost dusa la DSS. Petele de sange le-am vazut in zona bustului.

1998-08-13 SPM

"Imi amintesc ca ing. Gh. Ursu era frecvent scos din camera si cercetat de ofiteri de Securitate care-si aveau sediul in cladirea invecinata. Din spusele lui Ursu... el era intrebat despre scrierile dintr-un jurnal care ii fusese luat de anchetatori odata cu perchezitia facuta la domiciliul si la serviciul sau. De cate ori venea de la ancheta ne marturisea ca ancheta decurgea doar cu injuraturi si loviri. Inclusiv in zilele de 14 si 15 nov 85, ing. Ursu a fost scos la ancheta de catre ofiteri de securitate si la revenirea sa in camera acuza dureri de abdomen afirmind ca a fost lovit la ancheta de catre ofiterii care il anchetau. Vazind dupa un timp ca starea lui Ursu se inrautatea, in sensul ca ii era rau... am batut in usa... A fost tinut in starea de rau in care se afla de cand a fost adus de la ancheta si pana a doua zi seara cu toate ca atat noi cat si subofiterii am solicitat asistenta medicala si s-a raportat conducerii aceasta situatie. Consider ca intarziere transportarii ing. Ursu la spital a fost intentionata si legata de anchetarea sa de catre ofiterii de securitate."

Declaratia martorului Radu Gheorghe

1999-05-18 SPM

"Ursu mi-a spus ca a fost batut si sus la ancheta si precizez ca era anchetat mai mult de cei de la Securitate. Clita avea multa libertate si cred ca ori de cate ori l-a batut pe Ursu a facut-o la ordinul cuiva...". "De cite ori venea din camera de ancheta ing. Ursu venea batut si de multe ori cand era chema la ancheta il lovea si Clita Marian".

Declaratiile martorului Palamariu (subofiter paza arest)

2000-10-17 SPM

"In zona de arest "Catanga" erau de regula mutati detinutii despre care nu se putusera obtine informatiile utile in ancheta prin metode obisnuite. Arestul de pe Catanga avea tehnica de asculare in camere printr-o aparatura de asculare ce se afla in cladirea vecina a directiei cercetari penale a securitatii ... Clita Marian si Radu Gh. zis Gicuta... informatori de camera ... ii scotea la contact si ii punea sa dea note informative despre ing. Ursu col Creanga. Uneori aceste note informative le duceam eu... notele informative se contabilizau la col Creanga si de aici le trimeteau la ofiterul anchetator... Clita il intreba pe ing. Ursu unde este jurnalul pe care l-ai scris impotriva lui taticu (Ceausescu) si cu a ajuns la Europa Libera...

Ing. Ursu era cercetat si de ofiteri de securitate de la directia a 6-a.... Imi amintesc ca l-am vazut pe ing. Ursu adus de la ancheta de subofiterul meu si am constatat ca Ursu nu-si tinea bine echilibrul, era abatut, rosu la fata, obosit... Era in tura mea, in zilele premergatoare ducerii lui Ursu la spitalul Jilava... Imi amintesc ca intr-una din zile Ursu a fost dus la cabinetul medical, la dr. Damian, si l-am vazut pe Ursu la iesire, ca se tinea cu mana de partea dreapta a abdomenului care il durea si se vedea pe fata lui ca suferea de durere. "

2002-02-06 Instanta, proces Stanica

"Clita intreba ceva in legatura cu un jurnal in care Ursu ar fi scris aspecte negative ale situatiei din tara iar Ursu i-a spus ca a mai dat declaratii in legatura cu aceasta chestiune atunci cind a fost anchetat in biroul lor".

Pascale Gheorghe

2000-05-25 - SPM

" In legatura cu discutia avuta cu Ursu Gh. la WC-ul arestului, mi-a spus ca " Nenorocitii astia ma omoara ! - Cine domnule " - Cei de sus - Securitatea - si astia de jos. Era vorba de executarea unui ordin dat de Securitate care cei din celula trebuiau sa-l execute. In timp ce ma aflam la WC, ing. Ursu mi-a spus " Uite ce mi-au facut " aratindu-mi culoarea urinei care era cu singe. Totodata mi-a aratat tot corpul care era umflat (abdomenul) si prezenta urme de lovituri... In fiecare celula erau oameni pusi de Securitate ca sa execute ordinele date de ei, respectiv schingiuri si chiar omoriti, cum a fost cazul Ursu. In cazul lui Ursu persoanele care executau ordinele Securitatii se numeau Clita si Gicuta care aveau ordin sa-l termine, fapt ce s-a si intimplat, dupa convorbirea avuta cu Ursu la WC. Clita si Gicuta actionau numai la ordinele Securitatii si nicidecum din propria lor initiativa, fapt relatat de chiar ing. Ursu... De fiecare data cind era batut, nu numai eu puteam sa aud urletele lui, ci toti arestatii. "

Intr-una din situatii, unui gardian pe nume "Soacra" ... i-am zis: " domn' adjutant, ce-i fac domne lui Ursu, il omoara astia" . La care acesta mi-a raspuns: "ce vrei ba, tu nu stii ca asta e ordinul de sus ?"... In aceeasi imprejurare (la WC), Ursu mi-a spus " Daca iesi de aici le spui copiilor mei Andrei si Olga ca nenorocitii astia ma omoara". Precizez ca era foarte lucid si constient la momentul cind mi-a relatat aceste fapte... Din discutiile avute cu ceilalti arestati era chiar un fapt notoriu ca este impotriva lui Ceausescu ing. Ursu, era clar impotriva sistemului... In timp ce Ursu era schingiuit, era intrebat de scrisori trimise afara din tara si ce bani ai primit pentru ele, scrisori care erau impotriva regimului de atunci... Urletele lui Ursu se puteau auzi nu numai in celule sau birourile de ancheta ci chiar si in strada".

2002-02-27 Instanta proces Stanica

" Stiam ca Ursu Gh. A scris ceva impotriva conducerii tarii de atunci, si coroborind cu regimul pe care i-l aplicau colegii de celula am tras concluzia ca este ordin de sus se fie exterminat".

Martin Cristian

2000-05-25 SPM

" Pe tronsonul de celule denumit Catanga am auzit intr-o celula vecina timp de cateva zile cum doi detinuti il bateau si anchetau pe al treilea detinut...La aceasta contribuia si subofiterul supraveghetor... Astfel am auzit ca se discuta despre un manuscris cu continut anti-ceausist si pentru care detinutul care il avea era batut... Faptul ca cei care il bateau pe Ursu erau in legatura cu politistii era si faptul ca acestia ii ziceau: " sus ai zis ceva si mie altceva" ".

2002-02-27 Proces Stanica

" Doi detinuti il anchetau efectiv pe un al treilea citindu-i dintr-o scriere legata de convingerea politica de atunci, scriere a anchetatului. In aceeasi camera auzeam zilnic batai... Celelalte doua persoane ii imputau lui Ursu ca " sus a spus altceva decit le spune lor" ".

Mihai Vasile

2001-07-09 SPM

"Am auzit ca [Ursu Gheorghe] a fost batut in ancheta... Acest lucru l-am aflat de la alti detinuti care au fost scosi la ancheta odata cu Ursu Gheorghe.

Cimpoeru Vasile (a stat cu Gh. Ursu doar citeva zile la inceputul detentiei, sept 1985)

1993-11-30 SPM

"[Ursu Gheorghe] cind s-a intors in camera mi-a spus ca a fost scos de Securitate... el a mai precizat ca anchetatorul i-a zis ca acum nu are timp de el dar sa se gandeasca bine la ceea ce trebuie sa spuna cind va fi scos din nou la ancheta".

1999-01-18 Proces Clita

"Ursu Gheorghe era anchetat de un ofiter de Securitate... Mi-a spus ca era anchetat de Securitate pentru ca i-au gasit un jurnal...", "Mi-a spus ca-l ancheteaza un ofiter de la Securitate din cladirea vecina..."

Constandache Ioan

1990-03-05 - SPM

"...Bolnavul mi-a relatat ca in detentie a fost batut cu virful pantofilor, cu spitul, dupa cum s-a exprimat el, in abdomen". "...bolnavul avea in zona abdominala, zona fesei iliace drepte si flancuri echimoze de culoare galbene-verzui."

"...in discutia pe care am avut-o cu Ursu Gheorghe, acesta mi-a spus ca in timpul anchetei acesta a fost maltratat de anchetatori".

1990-11-30 - SPM

"[Gh. Ursu] mi-a povestit tot in limba franceza ca este detinut din motive politice, respectiv pentru tinerea unui jurnal intim in care isi exprima dezaprobarea fata de regimul existent in acea data in tara. Referitor la modul cum s-a desfasurat ancheta, Ursu Gheorghe mi-a relatat ca a fost maltratat de anchetatori".

Ivan Stefan

1993-12-21 - SPM

"[Ursu Gh.] a povestit... ca de fapt, motivul arestarii lui este politic; a spus ca deoarece nu era in interesul regimului sa figureze cu detinuti politici, l-au arestat pentru detinere de valuta" "...a fost scos de 2-3 ori... atunci cind revenea in camera era suparat si spunea ca a fost anchetat de Securitate. Am inteles ca pe cei care il anchetau ii interesa problema jurnalului sau si relatiile cu prietenii." "...la un moment dat, cind a venit de la ancheta, Ursu Gheorghe a spus a fost tras de par si injurat... Oricum, cel care il anchetase fusese de la Securitate (asa a spus el)".

Manda Gheorghe

1994-01-04 - SPM

"Ursu Gheorghe ne-a povestit ca a fost cercetat de Securitate si ca la Militie a fost adus pentru " un dolar" . Mai spunea ca avea un jurnal in care scria de familia Ceausescu si ca era corespondent la Europa Libera. Prima data cind a fost scos, la revenirea in camera Ursu Gheorghe isi freca palmele si am vazut ca le avea congestionate... A doua oara cind a fost scos la ancheta, la revenirea in camera Ursu Gheorghe se tinea cu miinile de burta".

2000-08-24 - SPM

"Ursu Gheorghe a fost cercetat de securitate. Spunea ca avea un jurnal in care spunea de familia Ceausescu, si ca era corespondent la Europa Libera. Prima data cind a fost scos, la revenirea in camera Ursu Gheorghe isi freca palmele si am vazut ca le avea congestionate... A doua oara cind a fost scos la ancheta, la revenirea in camera Ursu Gheorghe se tinea cu miinile de burta".

Marinescu Sorana

2003-01-29 Instanta proces Stanica

"Arestatul ... avea abdomenul tare si varsa sange... avea echimoze in zona abdomenului superior si acuza dureri foarte mari. Mi-a spus ca a fost batut si ca-l doare de vineri iar la mine a fost prezentat duminica dimineata ora 6,00... Ursu mi-a spus... ca vineri a comunicat cuiva din personalul de intretinere ca are dureri... ca a varsat intii verde in ziua de vineri, si ca dupa aceea a inceput sa verse cu sange... in nici un caz nu pot fi salvati cei la care se intervine la 48 de ore de la declansarea simptomelor cum a fost in cazul lui Ursu".

Radu Vasile

1993-12-22 - SPM

"...el ne-a spus ca ar fi retinut intrucit i s-a gasit un jurnal in care a facut aprecieri injurioase la adresa familiei Ceausescu,,, A fost scos la ancheta de 2-3 ori si cind a revenit ne-a povestit ca a fost intrebat in legatura cu caietul respectiv".

Ionetec Gh.

1992-01 SPM

"Mentionez... existenta unor pete echimotice pe partea lateral-colica dreapta provocate prin tortura. Cauza pentru care mi se doreste disparitia e scoaterea din culpa a organelor anchetatoare care au folosit tortura si aruncarea vinei asupra mea".

1998-08-28 – SPM

"Consider ca securistii au cautat sa ma omoare pentru ca eu sa nu spun ce stiu despre moartea ing. Ursu".

Scarlet Gh., seful DCP Militie

1995-07-31 - SPM

"In 1990... m-am documentat... din discutii [cu Popescu Florea si alti ofiteri] am inteles ca in timp ce era in arest la noi, [Ursu] a fost scos de lucratori de la Securitate si anchetat..."

Munteanu Ion, subofiter paza arest

1993-12-09 - SPM

"Ursu a fost scos la ancheta in saptamina cind a plecat la spital." "Din ce se discuta intre subofiteri, rezulta ca era anchetat de Securitate."

Popa Dan, subofiter paza arest

1994-02-01 - SPM

"Unul din arestati [Clita] mi-a spus ca au fost introdusi acolo cu arestatul mai in virsta pentru a afla de la acesta ceea ce nu au reusit sa afle anchetatorii... se mai discuta ca [Ursu] avea legaturi cu postul de radio Europa Libera.

1998-10-23 - SPM

"Ursu Gheorghe a fost dus la ancheta si cind a revenit era rosu la fata si se tinea de burta... Pentru noi... era clar ca era in acea stare datorita anchetei la care fusese supus".

1999-01-18 Proces Clita

"...am aflat ca Ursu Gheorghe Emil ar fi fost anchetat de Securitate si ca nu ar fi reusit sa afle de la el ce-l interesau si in celula cu acesta au fost introdusi Clita si cu celalalt...".

"In alta zi l-am vazut cind a fost adus la ancheta tinindu-se de burta si rosu la fata... Unul din Udrea sau Munteanu au afirmat ca... Ursu Gheorghe Emil a fost adus de la ancheta cu patura".

"...[am aflat ca] Radu Gheorghe si Clita ar fi fost introdusi in celula cu Ursu si celula ar fi fost sub consemn."

Udrea Marian

1994-17-02 - SPM

"... era inginer, avea in jur de 60 de ani, si fusese anchetat anterior de securitate pentru faptul ca i se gasise un jurnal compromitator... fusese plecat in strainatate de mai multe ori si ar fi avut legaturi cu postul de radio Europa Libera sau cu postul Vocea Americii... Am inteles de la colegi ca Ursu nu a recunoscut la ancheta ceea ce ii interesa si pentru acel motiv a fost introdus in camera cu cei doi arestati care erau informatori de camera... am inteles ca arestatul in varsta fusese introdus cu cei doi informatori deoarece trebuiau obtinute date pentru ancheta". "De la sefii de tura, de la marea majoritate am aflat ca nu este bine sa ne bagam in camera in care se aflau cei trei. Nu aveam dreptul sa intervenim in camera respectiva

2000-11-02 SPM

"Despre detinutul Gheorghe Ursu stiu ca a fost transferat la noi de la arestul directiei a 6-a a Securitatii ce se gasea in aceeasi cladire cu noi. Detinutul Ursu era in celula cu alti doi detinuti respectiv Clita si Radu Gheorghe si am inteles de la sefii mei de tura sa nu intervin in nici un fel in camera acestora intrucat era sub consemn... Despre Ursu Gheorghe am aflat ca fusese plecat in strainatate de mai multe ori, ca avea legaturi cu Europa Libera si Vocea Americii, ca acest detinut nu a recunoscut la ancheta niciodata faptele ce i se imputau si de aceea fusesera introdusi in camera cu el cei doi informatori... De cate ori detinutul era dus la ancheta, se facea o audiere a lui in camera de catre Clita si Radu Gheorghe si aceasta discutie era interceptata telefonic prin T.O. prin care se interceptau convorbirile din camera, astfel ca cel ce asculta auzea tot inclusiv urletele."

Harsu Ilie (personal medical, Jilava)

2000-10-14 - SPM

"Eu am discutat atunci cu Gh. Ursu si acesta mi-a marturisit ca a fost batut in timpul anchetei ca sa spuna ce vroia anchetatorul. Am inteles de la plantoanele care l-au adus pe Ursu cu targa ca acesta era detinut politic... Mie Ursu mi-a spus ca a fost a fost batut de anchetatori pe criterii politice... Dupa operatie... eu l-am intrebat pe Ursu de ce nu a venit la timp el spunind ca de citeva zile il durea abdomenul si cu toate ca se plingea si batea in usa de la camera de arest ca sa fie scos la medic, nu a fost bagat in seama... cele declarate de Ursu: ca acesta a fost batut si tinut cu infectie interna pina la septicemie".

Ionita Stefan, fost subofiter de paza

2002-08-09 - SMP

" In acest arest se aflau si cei cercetati de Securitate, asa cum a fost si detinutul Ursu Gheorghe... Personal am auzit chiar de la detinutul Clita Marian ca il batea in camera pe Ursu Gheorghe pentru a-i spune ce legaturi avea cu unele persoane din afara. Ofiterii de securitate care aveau detinuti in arestul nostru veneau la usa arestului si prezentau o nota de scoatere din arest semnata de comandantul lor si de ofiterul anchetator in baza caruia luau detinutul si plecau cu el fara ca noi sa stim ce se petrecea mai departe. Clita Marian se lauda fata de noi inainte de eveniment ca daca scoate ceva de la Ursu va fi pus in libertate si acest lucru l-a spus si la alti subofiteri."

Godeanu Gh.

2000-09-04 - SMP

"Prima data nu ne-am dat seama de unde vin aceste batai, pentru ca rasuna tot holul Catanga... Ne-am dat seama ca vin de la camera 30... Plut. Munteanu se oprea la vizeta ing. Ursu si il intreba cum este cu scrisorile si cu caietul scris de el impotriva doamnei Elena Ceausescu si lui N. Ceausescu cum a avut acest curaj si prin cine a trimis scrisori la Europa Libera. Dupa ce inchidea vizeta, iar incepeau urletele si bataia.... Clita si Gicuta aveau un program foarte bine stabilit de a extrage informatii de la ing. Ursu, pentru ca la un moment dat ziceau «sus declari ceva si noua ne spui altceva»"

Creanga Mihail (sef arest DCP)

1999-01-18 Instanta proces Clita

"In momentul cind a fost dus in arest am aflat ca Ursu se afla in ancheta organelor de Securitate... exista practica ca un detinut din arestul IGM sa fie scos la ancheta de catre organele Securitatii. Acestia ii audiau pe cei scosi in cladirea alaturata."

"Gheorghe Ursu nu era arestatul nostru respectiv nu era anchetat de cadre ale Militiei ci de cadre ale Securitatii...".

2000-11-20 SPM

"Ing Ursu Gh. era scos la ancheta atat la Securitate cat si de mr. Popescu..."

"Imi amintesc ca detinutul Gheorghe Ursu a fost scos la ancheta si de ofiteri de la Directia Cercetari Penale a Securitatii...".

Daescu Gh: "Despre Ursu am aflat ca la securitate unde era anchetat ar fi fost batut bestial si dupa iesire am auzit ca ar fi murit".

Ghiorghe Florea: "am aflat ca in acea perioada era arestat si ing. Ursu... am aflat ca era arestat de securitate".

Damian Constantin: "L-am vazut si la securitate si jos in arest... A fost adus de la securitate la IGM."

Damian Costica: "Ursu a fost adus de la dir. 6-a a Securitatii".

Inscrisuri care dovedesc motivele organelor de Securitate de a-l suprima pe Gheorghe Ursu si se coroboreaza cu declaratiile martorilor, citate anterior:

Nota DSS din 15.08.85 (pag 2 din dosarul de urmarire penala): "Cazul este cunoscut si analizat la nivelul conducerii Securitatii Statului si MI" si "Prezentat tov. procuror general la 28.08.85", semnat N. Iscrulescu (fost procuror general adjunct). Aceasta data este ulterioara datei la care Securitatea a pretins ca a incetat anchetarea lui Ursu, si cu trei saptamini inaintea arestarii si inceperii torturii in arest.

Raportul DSS nr. D/0290247/30.01.1985 , in care, pe baza notelor semnate de Parvulescu, conducerea DCP a DSS hotarise "continuarea cercetarilor sub stare de arest..." si "Intrucit cel in cauza intretine legaturi apropiate cu unii scriitori care se afla in atentia organelor de securitate pentru conceptiile lor dusmanoase, urmeaza ca in cercetari sa se clarifice si natura relatiilor cu acestia".

Corespondenta din oct. 1985, a lui Vasile Gh., Iulian Vlad, Gh. Homostean (ministru de interne in 1985), ambasadorul Gavrilescu, catre Stefan Andrei (ministru de externe), ca urmare a interventiei unor congresmani americani si a departamentului de stat american, in care se mentioneaza cazul de drept comun, ascunzindu-se adevaratul motiv politic al arestarii. Atasam la dosarul cauzei alte cateva scrisori in acest sens:

De la Lee Hamilton, seful sub-comitetului Congresului American pentru Europa si Orientul Mijlociu, catre ambasadorul Gavrilescu la Washington, la 17 octombrie 1985, in perioada in care Gheorghe Ursu era in arest, torturat de Securitate pe motive politice (in engleza):

"...Inteleg ca a disparut de la biroul sau pe 21 sept. 1985, si ca este retinut de Securitatea romana... Cer ca autoritatile romane sa revada cazul sau si sa-l elibereze grabnic."

De la Mark Siljander, membru al Congresului American, catre ambasadorul Gavrilescu, la 15 noiembrie 1985 (ziua administrarii loviturilor mortale asupra lui Gheorghe Ursu de catre ofiterul PARVULESCU):

"Din ziua arestarii, membrilor familiei lui Gheorghe Ursu din Romania li s-a interzis sa-l vada sau sa vorbeasca cu autoritatile romane in legatura cu cazul lui, in ciuda incercarilor continue si zilnice. Inteleg ca domnul Ursu e retinut fara o acuzatie [valida] si i se interzice sa-si vada familia sau avocatul. Familia mi-a comunicat ingrijorarea lor ca este tinut in detentie abuziva si izolare totala". Domnule Ambasador, dupa ce am contactat Departamentul de Stat [ministerul de externe american], am luat la cunostinta ca ei au contactat deja guvernul Roman privindu-l pe Gheorghe Ursu, si inteleg ca guvernul dumneavoastra nu a raspuns. Nu pot lasa acest caz neobservat! Fiti sigur ca nu voi inceta persistenta pina cind acesta situatie e rezolvata. Astept raspunsul guvernului dumneavoastra. Promptitudinea dvs. in aceasta situatie va fi apreciata...."

Scrisoare de la Ministrul de Interne George Homostean catre Stefan Andrei, Ministrul Afacerilor Externe, in care se raspunde ca Gheorghe Ursu a fost arestat doar pentru cauza de drept comun, ceea ce confirma, coroborat cu scrisorile diplomatice, si cu cele intre ambasadorul Gavrilescu si ministrul Stefan Andrei, si mai departe cu sefi ai Securitatii (atasate la dosar), ca partea romana a comunicat doar vina de drept comun, ascunzind partii americane motivul politic al arestarii lui Gheorghe Ursu.

Este evident ca dupa acele scrisoari, Securitatea a luat hotarirea ca Gheorghe Ursu nu mai putea sa iasa viu din inchisoare, intrucit ar fi dezvaluit tortura la care fusese supus intr-o ancheta politica, demascind lumii intregi minciuna oficiala practicata de regimul dictatorului Ceausescu.

Declaratii, dovezi si procese verbale semnate de Gheorghe Ursu si contra-semnate de PIRVULESCU Marin in timpul detentiei lui Gh. Ursu (24 oct 1985, etc), din care rezulta o data in plus ca numitul PIRVULESCU Marin a fost ofiterul de securitate care l-a anchetat pe Gheorghe Ursu in inchisoare.

Alte inscrisuri care vin sa completeze si sa consolideze

- Nota de sarcini in cauza privind pe Ursu Gheorghe, din decembrie 1984, manuscris redactat si semnat de ofiterul de Securitate PIRVULESCU Marin, care contine planul de cercetare informativa a lui Ursu;

- Tabelul manuscris, intitulat "acte de documentare", confiscat de la Ursu Gheorghe Emil, redactat de acelasi PIRVULESCU Marin, care contine note informative;

- Nota de studiu, a materialelor din dosarul "Udrea" - 20.02.1985, informatii culese de la informatori si prin utilizarea tehnicii de ascultare;

- Notele din ianuarie 1985, despre emisiunile de la postul de radio "Europa Libera", la care au fost citite documente scrise de Gheorghe Ursu;

- Proces-verbal de acte premergatoare semnat de PIRVULESCU Marin din 5.03.1985;

- Procesul-verbal de acte premergatoare semnat de PIRVULESCU Marin din 17.04.1985;

- Dovada de perchezitie domiciliara, scrisa si semnata de PIRVULESCU Marin, semnata si de Ursu;

- Procesul-verbal de perchezitie, 17.01.1985, scrisa si semnata de PIRVULESCU Marin, contrasemnata si de Ursu, sub o Nota adaugata de acesta din urma, la 24.10.1985 (cand era deja arestat) avand si o Nota scrisa si semnata de Andrei Ursu, la 29.10.1985, in fata aceluiasi ofiter;

- Referatul din 14.08.1985, semnat de PIRVULESCU Marin;

- Declaratia din 24.10.1985, scrisa de mana si semnata de Ursu Gheorghe Emil, contrasemnata de PIRVULESCU Marin;

- Delegatie din 24.10.1985, scrisa de mana si semnata de Ursu Gheorghe Emil, contrasemnata de PRIVULESCU Marin;

- Ordonanta din 21.09.1985, prin care s-a dispus arestarea preventiva a lui Ursu Gheorghe Emil, prelungita ulterior abuziv, desi ancheta referitoare la infractiunea de drept comun era finalizata;

- Telegrama din 21.10.1985, de la Ambasadorul Romaniei la Washington, privind interesul unui congresman american, care se interesa de cazul lui Gheorghe Ursu, cu nota de informare a Ministrului Afacerilor Externe al Romaniei, Stefan Andrei;

- Nota privind pe Gheorghe Ursu, "strict secret" - 23.10.1985, de catre Securitate;

- Adresa din 22.10.1985, a Directiei Cercetari Penale a DSS, catre Directia a IIa a DSS, cu privire la interesul unui congresman american pentru cazul lui Gheorghe Ursu;

- Procesul-verbal din 5.08.1987, intocmit de ofiterii de securitate Parvulescu Marin si Hodis Vasile, din care rezulta ca si la acea data, la 2 ani dupa asasinarea lui Gheorghe Ursu, PIRVULESCU se ocupa inca de dosarul lui;

- Copia dupa coperta volumului II al dosarului de urmarire informativ privindu-l pe Ursu Gheorghe (din cele 7 volume in total), avand data de 1.10.1987, deci ulterior decesului lui Ursu Gheorghe, cand inca Securitatea se ocupa de acest caz;

- Adresa a Directorului SRI din 21.02.2000 catre Procurorul General al Romaniei, impreuna cu care trimite cele 7 volume ale Dosarului de urmarire informativa privindu-l pe Gheorghe Ursu, care constituiau secret de stat, ca efect al unei hotarari a CSAT (Consiliul Suprem de Aparare a Tarii);

- Declaratia avocatei Ulmeanu Petruta DIN 15.03.1990;

- Declaratiile lui URSU ANDREI din 21.12.1998 si din 16.01.2002;

- Declaratia lui Parvulescu Marin din 18.01.1999, data in fata instantei de judecata,in care recunoaste ca l-a anchetat in stare de libertate pe Ursu Gheorghe;

- Declaratia inculpatului Creanga Mihail, seful arestului Militiei, din 16.01.2002, in care spune direct: "Gheorghe Ursu nu era arestatul nostru, respectiv nu era anchetat de organele militiei, ci de cadre ale Securitatii"

Consecintele incidentei art.358 COD PENAL in cauza de fata:

Infractiunea de tratamente neomenoase, una dintre cele pentru care s-a formulat plangere penala de catre petentul URSU HORIA ANDREI, era reglementata si in Codul penal din anul 1973. Prin urmare, nu se poate invoca principiul "mitior lex" sau cel al neretroactivitatii legii penale (mai defavorabile), prin raportare la o eventuala lipsa a incriminarii faptelor, la data savarsirii lor: 1985.

Ca si celelalte infractiuni contra pacii si omenirii, cele prevazute de art. 358 sunt imprescriptibile, cf. cu art. 121, alineatul 2, atat in Codul Penal din 1973, cat si cel din 2007(anul depunerii plangerii penale in cauza):

"Prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul: a) infractiunilor contra pacii si omenirii, indiferent de data la care au fost comise"

Infractiunea complexa reglementata prin art. 358 Cod. penal se incadreaza in categoria crimelor impotriva umanitatii, prin interpretarea literala, logica si teleologica a legii, in spiritul Art. I al Conventiei ONU asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii (ratificata de Romania prin Decretul nr. 547 din 29 iulie 1969), care incorporeaza prevederile Statutului Tribunalului Militar International de la Nuremberg (definit prin Acordul din 8 august 1945), conform carora "persecutiile pe motive politice" sunt imprescriptibile, fiind incluse in categoria " crime impotriva umanitatii".

Art. 358 este de fapt transpunerea in legislatia interna a acestor tratate internationale, ratificate de Statul Roman anterior anului 1985 (cand s-au comis faptele penale descrise in plangere).

Este fara putinta de tagada - conform probelor aflate in dosarul cauzei - faptul ca represiunile pe care Gheorghe Ursu le-a suportat au constituit persecutii, torturi, si in final, exterminarea, pe motive politice, fapte imprescriptibile conform art. 358 si Conventiei ONU.

In acest sens amintim si sesizarile penale recente (august/septembrie 2013) in cazurile la fel de cunoscute Visinescu si Ficioru, ale caror fapte (ca si cele ale numitului Pirvulescu, tratamente neomenoase asupra unor detinuti politici), evident, nu s-au petrecut nici acelea in timp de razboi. Urmarirea penala in acele cauze s-a inceput la Parchetul de pe linga ICCJ tot in baza articolelor de cod penal din categoria crimelor impotriva pacii si omenirii (art 357-358), fapte imprescriptibile conform atat legii interne cat si celei internationale, pe care Romania este obligata sa le aplice.

Sub un alt aspect, chiar in ipoteza incadrarii juridice a faptelor in dispozitiile art.174,176 Cod. Penal (in speta, se aplica si art 176 lit.a) Cod Penal, Omorul deosebit de grav, comis prin acte de cruzime, avand in vedere tortura fizica si psihica sistematic aplicata in timpul anchetei, pe toata durata arestarii preventive), termenul prescriptiei speciale, de 22 ani si 6 luni, nu s-a implinit, intrucat el a inceput sa curga de la 1 octombrie 1992.

Termenul de prescriptie speciala a fost suspendat pina la 01 octombrie 1992, adica pina la intrarea in vigoare a Legii nr. 104/1992, publicata in M.Of. nr. 244 din 01 octombrie 1992, deoarece a existat o imprejurare de neinlaturat care a impiedicat punerea in miscare a actiunii penale. Art. 226 alin. (3) C. proc. pen., abrogat prin Legea nr. 104/1992, publicata in M.Of. nr. 244 din 01 octombrie 1992, ingradeau posibilitatea punerii in mi"care a actiunii penale pentru ipoteze identice cu cele din cauza de fata, astfel:

"Punerea in miscare a actiunii penale sau luarea m"surii arestarii preventive pentru infractiunile savarsite de militari in exercitiul atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul nu se poate dispune fara avizul prealabil al comandantului anume desemnat, dupacaz, de catre ministrul fortelor armate sau de catre ministrul afacerilor de interne. Avizul negativ al comandantului trebuie motivat si se inainteaza de catre organul de cercetare penala, impreuna, cu dosarul cauzei, procurorului militar care exercita supravegherea cercetarii penale. Daca acesta nu este de acord cu avizul comandantului, dosarul cauzei, se inainteaza organului de procuratura ierarhic superior. Cand nici organul de procuratura ierarhic superior nu este de acord cu avizul comandantului, procurorul general, dupace ia avizul, dupacaz, al ministrului fortelor armate sau al ministrului afacerilor de interne, dispune asupra punerii in miscare a actiunii penale sau asupra arestarii preventive ".

Rezulta ca avizul procurorului general, respectiv ministrului de resort era obligatoriu in conditiile in care tragerea la raspundere penala a numitului ofiter de securitate Pirvulescu, cu grad militar, pentru fapte executate in exercitiul functiunii si la ordinele superiorilor, pina la procurorul general si conducerea DSS si a ministerului de interne, era evident imposibila. Deci aceasta dispozitie legala (art. 226 alin. (3) C. Proc. Pen.) constituia un impediment absolut, de netrecut, la inceperea urmaririi penale fata de protejatii regimului represiv comunist. Acest fapt a fost stabilit si prin decizia ICCJ nr.2579/7.07.2009, care la randul ei se refera la decizia Tribunalului Suprem in dosarul nr. 3475/1973 - publicata in R.R.D. nr. 4/1995, pag.151, si care a retinut ca aplicarea dispozitiilor prevazute in art. 5 alin. (2) C. pen., care prevad conditia punerii in miscare a actiunii penale pentru infractiunile aratate in acel articol numai cu autorizarea procurorului general, constituie temei pentru suspendarea prescriptiei raspunderii penale (sentinta penala pronuntata de Tribunalul Suprem in dosarul nr. 3475/1973 - publicat" in R.R.D. nr. 4/1995, pag.151).

Este evident ca in timpul regimului comunist impotriva ofiterilor de securitate in exercitiul functiunii, in speta a numitului Pirvulescu Marin, nu se putea, in mod obiectiv, pune in miscare actiunea penala, situatie care a persistat si in continuare, pina la intrarea in vigoare a legii 104/1992, prin care a fost abrogat art. 226 alin. (3)C, CPP.

Pe langa incidenta articolului de lege mentionat, o alta dovada a imposibilitatii tragerii la raspundere penala a ofiterilor de securitate, tocmai datorita functiilor detinute, in comunism, o constituie si hotarirea guvernului, la propunerea primului ministru (I.G.M.) in 1968, de neincepere a urmaririi penale a celor vinova"i de regimul de exterminare din penitenciar (primul ministru de atunci declarand ca " solutia cea mai buna este sa lasam lucrurile sa se indrepte spre prescriptie din punct de vedere juridic, dar sa nu luam o hotarire, sa spunem sa nu fie trimis in judecata si impotriva omului sa se ia hot"rari politice. Mai sunt cateva luni pana la prescriptie"). Manipularea justitiei de catre regimului politic de atunci a constituit o cauza de neinlaturat care a impiedicat punerea in miscare a actiunii penale in timpul dictaturii comuniste si fata de Pirvulescu Marin, ofiterul vizat in prezenta cauza.

In calculul termenului de prescriptie nu se include perioada suspendarii (art.128 alin.1, 124 Cod. penal), astfel cum s-a statuat si prin Decizia Curtii Constitutionale nr.564/2005, anexata.

In acest sens, trebuie observat si textul art.124 Cod. penal, care prevede, in mod expres si univoc "oricate intreruperi ar interveni", fara a se referi si la cazurile de suspendare a prescriptiei.

In speta, prescriptia a fost suspendata de la data savarsirii faptelor (1985) si pana la 1.10.1992. Calculand de la 1.10.1992 termenul prescriptiei speciale, prevazut in art.124 Cod. penal, adica 22 de ani si 6 luni, conform art.122 alin.1 lit.a) Cod. penal, acesta ar fi continuat sa curga pana la 1.04.2015. Insa aceasta data e ulterioara adoptarii legii nr.27 din 16.03.2012, care prevede imprescriptibilitatea omorului cu intentie:

1.La art. 121, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins: Prescriptia nu inlatura raspunderea penala in cazul: a)infractiuni contra pacii si omenirii, indiferent de data la care au fost comise; b)infractiunilor prevazute la art. 174-176 si al infractiuni intentionate urmate de moartea victimei.

2.La art. 121, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins: Prescriptia nu inlatura raspunderea penalanici in cazul infractiunilor prevazute la alin. 2 lit. b) pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie, generala sau speciala, la data intrarii in vigoare a acestei dispozitii.

3. La art. 125, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins: Prescriptia nu inlatura executarea pedepselor principale in cazul: a)infractiunilor contra pacii si omenirii, indiferent de data ramanerii definitive a hotaririi de condamnare; b)infractiunile prevazute la art. 174-176 si al infractiunilor intentionate urmate de moartea victimei.

4. La art.  125, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins: Prescriptia nu inlatura executarea pedepselor principale nici in cazul infractiunilor prevazute la alin. 2 lit. b) pentru care, la data intrarii in vigoare a acestei dispozia, nu s-a implinit termenul de prescriptie a executarii.

Deci chiar daca, asa cum gresit, in opinia noastra, a facut-o Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, prin Ordonanta nr. 1043/P/2010, din 12 decembrie 2011 (atasata la prezentul dosar), in mod abuziv s-ar schimba incadrarea juridica a plangerii noastre din infractiuni contra pacii si omenirii, respectiv tratamente neomenoase, in omor (art 174-176 CP), fapta numitului Pirvulescu Marin ar fi tot imprescriptibila.

In acest sens, invocam si Decizia nr.2579/7.07.2009, pronuntata de INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, SECTIA PENALA, in Dosarul nr. 61/81/2000.

"insa, potrivit art. 128 alin. (1) si(3) C. pen., cursul termenului prescriptiei prevazuta in art. 122 este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal. Raportand aceasta dispozie legala la situatia concreta a cauzei s-a constatat ca fata de toate persoanele impotriva carora este indreptata sesizarea petentilor, a fost suspendat cursul prescriptiei. Astfel, a fost luata in considerare calitatea speciala a persoanelor respective (procuror militar, comandant al penitenciarului, medicul sef al locului de detinere (sau) adjunctul acestuia), toti avand si statutul de ofiteri activi ultimii in cadrul Directiei Generale a Sigurantei Statului din M.A.I Unele dispozitii procedurale privind urm"rirea penala pentru militari prevazute in art. 226 alin. (3) C. proc. pen., dispozitii abrogate prin Legea nr. 104/1992, publicata in M.Of. nr. 244 din 01 octombrie 1992, ingradeau posibilitatea punerii in miscare a actiunii penale pentru ipoteze identice cu cele in care s-au aflat persoanele mentionate de petent, astfel: "Punerea in miscare a actiunii penale sau luarea masurii arestarii preventive pentru infractiunile savarsite de militari in exercitiul atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul nu se poate dispune fara avizul prealabil al comandantului anume desemnat, dupa caz, de catre ministrul fortelor armate sau de catre ministrul afacerilor de interne. Avizul negativ al comandantului trebuie motivat si se inainteaza de catre organul de cercetare penala, impreuna cu dosarul cauzei, procurorului militar care exercita supravegherea cercetarii penale. Daca acesta nu este de acord cu avizul comandantului, dosarul cauzei, se inainteaza organului de procuratura ierarhic superior. Cand nici organul de procuratura ierarhic superior nu este de acord cu avizul comandantului, procurorul general, dupa ce ia avizul, dupa caz, al ministrului fortelor armate sau al ministrului afacerilor de interne, dispune asupra punerii in miscare a actiunii penale sau asupra arestarii preventive ". Analiza textului citat conduce la concluzia ca avizul ministrului de resort era obligatoriu, chiar si pentru procurorul general, care avea posibilitatea punerii in miscare a actiunii penale "dupa ce ia avizul ministrului" . Aceasta dispozitie legala se inscrie intre cele apte sa determine suspendarea cursului prescriptiei raspunderii penale. Pentru identitate de ratiune practica judiciara a retinut ca aplicarea dispozitiilor prevazute in art. 5 alin. (2) C. pen., care prevad conditia punerii in miscare a actiunii penale pentru infractiunile aratate in acel articol numai cu autorizarea procurorului general, constituie temei pentru suspendarea prescriptiei raspunderii penale (sentinta penala pronunta de Tribunalul Suprem in dosarul nr. 3475/1973 - publicata in R.R.D. nr. 4/1995, pag.151). Pe langa aceasta dispozitie legala, care a fost de natura sa impiedice punerea in miscare a actiunii penale fata de persoanele respective, cat timp au avut calitatea de cadre active ale M.A.I. - D.G.S.S. sau procuror militar - tragerea lor la raspundere nu era posibila datorita pozitiei si functiilor acestora in statul totalitar, condus de partidul unic, al caror exponenti fideli au fost, cu atat mai mult cu cat o Hotarare a Comitetului Politic Executiv a fostului P.C.R. din 1968 a decis asupra netragerii la raspundere a fostilor tortionari din inchisorile comuniste in acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Suprema de Justitie, Sectiile reunite, prin Decizia nr. 26 din 19 iunie 1995 data in dosarul nr. 57/1997. Curtea a apreciat ca suspendarea cursului prescriptiei a avut loc pana la abrogarea dispozitiilor art. 226 alin. (3) C. proc. pen. prin Legea nr. 104/1992, si ridicarea efectiva a restrictiei accesului la dosarele cauzei aflate in gestiunea Serviciului Roman de Informa"ii (C.N.S.A.S.) potrivit continutului adreselor din 26 august 1992 a Directiei Instantelor Militare si din 18 septembrie 1992 a Serviciului Roman de Informatii, conform carora cererea de acces a petentei D.F. poate fi rezolvata dupa 40 ani, conform Legii nr. 14 din 24 februarie 1992, - care constituie o imprejurare de neinlaturat, in sensul art. 128 C. pen., prin ingradirea explicita a accesului la actele trebuincioase."

Detalii: http://legeaz.net/spete-penal-iccj-2009/decizia-2579-2009

Chiar daca instanta nu ar fi de acord cu aceasta interpretare a suspendarii cursului prescriptiei, si anume pina la data intrarii in vigoare a Legii nr. 104/1992, si accepta suspendarea cursului prescriptiei doar pina la 22 decembrie 1989 (asa cum o face Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, prin Ordonanta nr. 1043/P/2010, din 12 decembrie 2011, atasata la prezentul dosar), in cazul de fata prescriptia speciala s-ar fi implinit ulterior intrarii in vigoare a legii nr.27 din 16.03.2012 sus-mentionate, care prevede imprescriptibilitatea omorului cu intentie (termenul de 22 ani si 6 luni dupa 22 decembrie 1989 ar fi expirat pe 22.06.2012). Deci si in acest caz, fapta de omor cu intentie a numitului PIRVULESCU Marin este tot imprescriptibila.

Nu exista o contradictie intre condamnarea unor executanti, cum sunt cocelularul Clita Marian si militienii Stanica Tudor si Creanga Mihail pentru infractiunea de omor / instigare la comiterea infractiunii de omor si condamnarea lui Pirvulescu Marin pentru tratamente neomenoase, intrucat este evident ca Directia Cercetari Penale a Securitatii Statului, conform unui plan aprobat de conducerea Securitatii, a premeditat actiunile avand ca finalitate exterminarea disidentului URSU Gheorghe Emil, prin tortura fizica si psihica sistematica aplicata direct de anchetator, ofiterul de Securitate PIRVULESCU MARIN pe toata durata detentiei, pentru motive exclusiv politice, prin refuzul tratamentului medical la timp si adecvat, prin prelungirea arestarii preventive cu incalcarea legii, intrucat ancheta privind infractiunea (minora) de drept comun era finalizata, faptele fiind recunoscute, prin pedepsirea barbara a victimei (cu "izolare in lanturi si catuse in pozitia in picioare cu miinile lateral intinse prinse cu catuse de pereti si executind in aceasta pozitie 17 ore zilnic"), prin restrangerea la maximum a contactelor cu familia si cu avocatul sau ales. Toate aceste masuri concertate, pentru motive exclusiv politice, au avut ca scop si rezultat eliminarea fizica a inginerului URSU, si in consecinta se incadreaza fara indoiala in infractiunea de tratamente neomenoase.