FUNDATIA "GHEORGHE URSU"

DOSARUL TORTIONARILOR PIRVULESCU si HODIS, si ai MINISTRILOR HOMOSTEAN si POSTELNICU

Faptele inculpatilor sunt imprescriptibile

Art. 358 din vechiul CP se aplica crimelor politice, lucru care a fost clar explicitat in art. 439 Noul CP, Infractiuni contra umanitatii:

j)persecutarea unui grup sau a unei colectivitati determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, national, etnic, cultural, religios, sexual ori in functie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile in dreptul international;

Chiar si in cazul in care procurorul nu ar considera aceasta aplicabilitate a art. 358 VCP, crimele politice cad sub incidenta legislatiei internationale la care Romania este parte, facandu-le si in aceasta viziune, imprescriptibile:

Crimele împotriva umanitaţii pot fi judecate în România indiferent de data la care au fost comise, chiar si daca au fost savarsite inainte de 1969, data ratificării convenţiei de către statul roman, statul roman avand o obligatie in acest sens care decurge din dreptul international (e o obligatie erga omnes). Exista doua tipuri de argumente in favoarea acestei afirmatii:

Primul argument deriva din dreptul constitutional roman: Art.11.2), respectiv Art 20.

Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern (Art.11.2)  si, dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile. (Art.20.2)
In practica aceste doua prevederi pot justifca invocarea prevederilor Conventiei ONU direct in fata instantei si in absenta legislatiei speciale care sa permita expres aplicarea acestora. Daca nu exista vointa politica pentru modificarea CP, putem constrrui cazuri strategice si sa invocam in fata instantelor imprescriptibilitatea. Din pacate, trebuie sa imi recunosc ignoranta in acest domeniu - -colegii care sunt penalisti ne pot confirma daca exista jurisprudenta in acest sens.
 
Al doilea argument tine de caracterul cutumiar al imprescriptibilitatii crimelor impotriva umanitatatii asa cum este acesta statuat in dreptul international.

Imprescriptibilitatea crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii este un principiu de drept cutumiar care este recunoscut in dreptul international  (vezi pentru scoala franceza Elements de Droit Penal International, E. David, 1997-1998 si Priciples of Public International Law, Brownlie si Cases and Materials on International Law, DJ Harris, iar pentru scoala americana, International Human Rights in Context: Law, Politics, Morals, Steiner &Alston, Akehurst's Modern Introduction to International Law, Peter Malanczuk,Human Rights, L.Henkin). De fapt, exista o larga lista de literatura academica generata de cazul Pinochet care argumenteaza ca principiul nullum crimen nulla poena sine previa lege, nu este aplicabil in cazul crimelor impotriva omenirii, considerandu-se ca imprescriptibilitatea este opozabila chiar si statelor care nu au ratificat Conventia ONU (sursa de citat in drept international este Barcelona Traction, CIJ, 1972).
 
Pe langa Conventia ONU din 1968, exista o vasta baza de referinte in dreptul international:
  • Conventia Consiliului Europei din 25 ianuarie 1974 privind imprescriptibilitatea crimelor de razboi si a crimelor impotriva omenirii.
  • Art.7.2 al CEDO care prevede expres o exceptie de la nullum crimen sine lege in cazul faptelor considerate in momentul savarsirii lor ca fiind infractiuni  potrivit principiilor generale de drept recunoscute de natiunile civilizate.
  • Rezolutia 3074 din 1973 (XXVIII) – titlu complet este: United Nations Principles of international co-operation in the detection, arrest extradition and punishment of persons guilty of war crimes and crimes against humanity, adopted by the General Assembly in Resolution 3074 (XXVIII) of 3 December 1973.
  • proiectul ONU de Cod privind crimele impotriva pacii si secutitatii umanitatii adoptat in 1996
  • Art.29 din Statutul Tribunalului Penal International adoptat in 1998.
  • Elemente de drept comparat: de exemplu, Franta a adoptat legislatie in acest sens in 26 decembrie 1964 si exista decizii ale Curtii de casatie din anii '80 care stabilesc ca acest principiu se aplica si faptelor savarsite inainte de adoptarea legislatiei nationale tocmai data fiind natura faptelor care atrage imprescriptibilitatea sanctiunilor si datorita obligatiilor internationale asumate de statul francez prin ratificare. Codul penal francez (1992) reia acest text. Argumentele de drept comparat abunda in literatura britanica, mai ales dupa decizia curtii in cazul generalului Pinochet.