FUNDATIA "GHEORGHE URSU"
Gheorghe Ursu
"Cazul  Ursu"
Prima Pagina
 

 

Adevarul - 18 Iulie 2003
Crima legala si moartea naturala - Cristian Tudor POPESCU

Tudor Stanica a fugit. Da, si ce-i cu asta? Au mai fugit si altii, sau, mai exact, au fost facuti scapati, cand sa li se puna catusele: Alexandru Dinulescu, Maria Vlas, Shimon Naor, Severin Tcaciuc... Cu o deosebire - acestia erau delapidatori, escroci, banditi pur si simplu, in vreme ce coloneii Tudor Stanica si Mihail Creanga au fost niste stalpi ai Militiei, reprezentanti de marca ai legii si ordinii sub Ceausescu. Fuga infractorilor sus-amintiti inseamna un lucru extrem de grav: complicitatea organelor de ordine cu faradelegea. Disparitia lui Stanica si Creanga mai are o semnificatie majora: este o dovada graitoare a caracterului profund ilegal al oranduirii comuniste, cea care facea vorbire la tot pasul de lege si ordine. Ofiterii de felul lui Tudor Stanica erau cei care ii maraiau detinutului politic cand acesta era luat la pumni: "Subminezi oranduirea socialista, ai, tu-ti gura ma-tii de reactionar! Il vorbesti de rau pe tovarasu' Ceausescu, ponegresti tara care iti da sa mananci, spune, ma, cine te plateste, Rusia, America, spune, ma, ca tot vedem noi la autopsie ce-ai in cap!" Erau cei care i-au torturat in anchete pe muncitorii de la Brasov si s-au ocupat de arderea cadavrelor din Timisoara. Inginerul Gheorghe "Babu" Ursu nu raspandise manifeste anticomuniste prin piete, nu iesise sa-si dea foc in fata Comitetului Central. Omul tinea un jurnal, pentru el si cativa prieteni. Inginerul Ursu se facuse deci vinovat de infractiunea de a gandi. Securitatea ceausista era mai rafinata decat cea dejista: nu mai aresta explicit pentru delicte politice, pe incomozi ii dadea pe mana Militiei pentru asa-zise infractiuni de drept comun. Alde Stanica si Creanga nu l-au ucis cu mana proprie pe Ursu, ci, la randul lor, au delegat aceasta competenta ucigasului particular Marian Clita. Treaba s-a facut intr-o celula. Cauza oficiala a decesului, "moarte naturala". Prin urmare, potrivit legii si ordinii din statul ceausist, Gheorghe Ursu nici macar nu a fost executat pentru atitudine anticomunista, ceea ce ar fi fost la fel de groaznic, dar ar fi fost o crima legala, exprimand teroarea de stat, ci a murit de moarte buna, pentru ca a gandit. Iar pentru moartea asta buna era nevoie de Stanica si Creanga. Inginerul Ursu a fost arestat, oficial, pentru detinere de valuta, care valuta insemna vreo... 30 si ceva de dolari, economisiti in calatoriile in strainatate. Asta in conditiile in care gemea centrul Capitalei de "valutisti" care traficau sute de mii de dolari in buna intelegere cu Militia. Iar calaul criminalului Ursu, care a avut 30 de dolari, col. Tudor Stanica, este autorul, dupa '89, a doua escrocherii de milioane de dolari, Credit Bank si Banca Populara... De ce scriu toate acestea? Pentru ca mai exista si astazi multi, prea multi romani care mai cred ca pe vremea lui Ceausescu era "lege si ordine". Ca Securitatea ne apara de spioni, ca Militia veghea la linistea cetatenilor, ca Justitia pedepsea "elementele descompuse" ale societatii. Sunt cei care ii voteaza nauc pe politrucii, securistii si militienii deghizati de azi, pentru "liniste si ordine". Daca mai pastreaza o urma de luciditate in setea lor de "stabilitate", acesti oameni ar trebui sa se gandeasca la fuga lui Stanica si Creanga. Daca cei doi ofiteri ar fi fost ceea ce pretindeau ca sunt, niste "profesionisti", niste "patrioti", niste "aparatori ai tarii", atunci ei ar fi trebuit sa se supuna fara sa cracneasca sentintei judecatoresti. Cei care au intrupat legea si ordinea in aceasta tara ar fi trebuit sa astepte ca politistii, colegii lor de meserie, sa le puna catusele. Aveau calea recursului la Curtea Suprema de Justitie, puteau protesta in presa ca sunt nevinovati sau ca inginerul Ursu si-a meritat soarta. Puteau sa-si puna uniformele si sa intre pe poarta puscariei. Dar ca doi colonei ai statului roman sa fuga ca sobolanii din fata altor ofiteri romani, asta inseamna ca in zisul stat a fost si este ceva putred - un cadavru. Fugind, Stanica si Creanga au dat arama pe fata, mai exact tinicheaua Epocii de Aur. Si in Justitie, si in Politie, si in Parlament, si in partide sunt mii de alti stanici, vinovati de tragedia poporului roman inainte si dupa '89. Ei tipa peste tot despre lege si ordine, tara si popor, dar, la o adica, daca se ingroasa gluma, au toti pregatita o limuzina cu motorul pornit...