FUNDATIA "GHEORGHE URSU"
Gheorghe Ursu
"Cazul  Ursu"
Prima Pagina
 

CAZUL GHEORGHE URSU - Sumarul Principalelor Evenimente

Inginerul, poetul si disidentul Gheorghe Ursu a fost arestat, torturat si ucis de politia politica a regimului Ceausescu (Securitatea) la 17 noiembrie 1985, in inchisoarea Rahovei din Bucuresti. Gheorghe Ursu fusese urmarit de Securitate inca din anii ’70, cand trimisese scrisori la Europa Libera denuntind politica criminala si cultul personalitatii dictatorului. In decembrie 1984 Securitatea i-a rechizitionat jurnalul personal in care demasca in detaliu si cu aplomb absurditatea si falimentul national-comunismului romanesc. A fost anchetat si amenintat aproape zilnic, pentru a divulga modul cum a transmis materiale la Europa Libera, precum si contactele cu alti disidenti din tara si din Occident. Nevrind sa colaboreze cu Securitatea, a fost arestat la 21 septembrie 1985. Desi Departamentul de Stat, mai multi senatori americani si Amnesty International au cerut autoritatilor romane informatii despre Gheorghe Ursu in octombrie 1985, acesta a continuat sa fie anchetat pentru aceleasi motive, torturat sistematic si in final ucis.

Cazul Ursu a devenit curand foarte cunoscut. Congresul American l-a avut in vedere atunci cind a retras clauza natiunii celei mai favorizate Romaniei lui Ceausescu in 1987, fiind considerat unul dintre cazurile cele mai evidente de violare a drepturilor omului din acea perioada. Presa occidentala, precum si principalele organizatii internationale pentru drepturile omului, printre care si Human Rights Watch, au cerut elucidarea circumstantelor decesului lui Gheorghe Ursu.

Dupa decembrie 1989, ancheta procurorului Dan Voinea (cel care le-a facut rechizitoriul si sotilor Ceausescu) a aratat ca “vinovati de moartea lui Gheorghe Ursu sunt ofiterii anchetatori, seful directiei Cercetari Penale si seful arestului”. Acestia sunt fostii colonei Tudor Stanica, Vasile Gheorghe, Parvulescu Marin si Creanga Mihail. Insa autoritatile romane au cautat de atunci cu persistenta sa musamalizeze cazul. Fostii tortionari au devenit prosperi bancheri, implicati in notorii afaceri frauduloase, precum falimentarea bancilor Credit Bank si Banca Populara Romana, avand in acelasi timp legaturi puternice in Politie, Justitie si guvern. Presa romana a relatat in toti acesti ani nedreptatea ce se facea memoriei lui Gheorghe Ursu, ajuns un simbol atat al crimelor ceausiste, cat si al aservirii noilor autoritati intereselor fostei politii politice.

In 1996, in urma unei intense campanii de presa, un fost detinut de drept comun, Clita Marian, a fost gasit tap ispasitor si condamnat la 20 de ani pentru uciderea lui Gheorghe Ursu. In realitate, aceasta unealta a fostei Securitati a recunoscut singur ca nu facuse decat sa indeplineasca ordinele ofiterilor mai sus-amintiti. El nu a facut decat doi ani de inchisoare.

Desi probele erau indubitabile si vinovatia ofiterilor cunoscuta de mult, abia in urma unor noi campanii de presa si a interesului pentru caz aratat de mai multe foruri europene (printre care si Comisia pentru Romania a Parlamentului European), in noiembrie 2000 Ministerul Justitiei permite in sfirsit aceluiasi procuror Dan Voinea sa trimita in instanta pe doi dintre adevaratii asasini, Tudor Stanica si Creanga Mihail, cercetarile asupra lui Vasile Gheorghe ramanand in lucru.

(*) Timp de trei ani, pana in mai 2003, judecatorii Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti tergiverseaza verdictul, incercand in mai multe randuri sa desfiinteze cazul. Probele se aduna insa in continuare, facand vinovatia inca mai evidenta. Mass-media semnaleaza constant, prin sute de articole de presa, emisiuni de televiziune si radio, incercarile autoritatilor juridice de a-i proteja pe fostii tortionari. La 14 mai 2003, judecatorul Parvu Liviu sfarseste prin a se auto-dezinvesti sub un pretext fara acoperire legala.

Cauza este judecata la Curtea de Apel Bucuresti, unde pe 14 iulie 2003, un judecator integru, Viorel Podar, ii condamna pe inculpati la cate 11 ani inchisoare pentru autorat si complicitate la omor. Este pentru prima oara cind justitia romana post-decembrista condamna o crima politica de sub Ceausescu si acest fapt este relatat pe larg in presa romana si internationala.

Iata insa ca autoritatile de la Bucuresti le sar acum din nou in ajutorul fostilor tortionari. Desi judecatorul Viorel Podar a emis mandat de arestare pentru cei doi in urma cu patru saptamani, acesta nu a fost inca pus in aplicare: politia romana pretinde ca nu-i poate gasi, desi au fost vazuti de martori oculari si presa a relatat aceste fapte. Mai mult, chiar Parchetul General, sub conducerea procurorului general Joita Tanase, institutia chemata sa-i acuze pe asasini, a facut recurs la Curtea Suprema pentru a le usura acestora situatia. Sau, cum s-a spus in presa, “le-a aruncat un colac de salvare”. Pretextul nu este numai ne-legal, dar de-a dreptul ridicol: pe de o parte, Parchetul considera ca pedeapsa… e prea aspra, iar pe de alta parte, se invoca un argument procedural vadit fals. Pentru opinia publica din Romania, o astfel de turnura este pe cat de absurda, pe atat de conforma cu situatia generala din justitia Romana, stiut fiind ca:

- Procurorul Joita Tanase a actionat, prin recursuri in anulare, pentru scaparea si a altor criminali notorii, cum au fost generalii Stanculescu si Chitac.

- Doi dintre procurorii care au participat la arestarea lui Gheorghe Ursu in 1985 au actualmente pozitii marcante in Parchetul General si sunt membri in Consiliul Superior al Magistraturii: Alexandru Tuculeanu si Ilie Piciorus.

- Un fost general de Securitate, prieten apropiat (aparent fin) al lui Tudor Stanica este actualmente sef al unui departament al serviciilor secrete din Romania (generalul Gioni Popescu), iar sotia acestuia, Lucica Popescu, este judecator la Curtea Suprema de Justitie.

- Un fost tortionar al militiei ceausiste din subordinea lui Tudor Stanica, colonelul Mihaiasa Dorin, si el prezent in dosarul Gheorghe Ursu, este actualmente sef al directiei cazier din Politia Romana.

- Mai multi fosti ofiteri de informatii cu legaturi strinse cu Securitatea au actualmente pozitii cheie in Ministerul Justitiei si Parchetul General, si cativa fosti ofiteri cu legaturi dovedite in Securitate sunt actualmente judecatori la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, implicati in musamalizarea dosarelor legate de Gheorghe Ursu. Este vorba de colonelul Magistrat Surghie Florin - fost ofiter la unitatea de trista amintire MI 0215 (“doi s’un sfert”) si colonelul Magistrat Filimon Horatiu – fost ofiter la o unitate din subordinea Securitatii, sub comanda lui Victor Stanculescu.