FUNDATIA "GHEORGHE URSU"

"Poetii sint in general tristi
Ei nu inteleg lumea
Si lumea nu-i intelege
Ei iubesc lumea dar nu o inteleg
Lumea ii iubeste dar nu-i intelege
Uneori cand ajung sa inteleaga lumea ei o detesta
Alteori cand lumea ajunge sa-i inteleaga
       e prea tarziu
Si uite asa, poetii mor in general tristi"

Gheorghe Ursu 

"...A furnizat postului de radio autointitulat “Europa libera” 2 materiale in care a comentat de pe pozitii dusmanoase masurile luate de partid in domeniul constructiilor din Romania, care au facut obiectul mai multor emisiuni... A copiat citate din diferite lucrari ale unor autori straini, ce contin referiri la necesitatea luptei impotriva statului si le-a afisat la locul sau de munca, cu scopul de a atrage atentia ca situatia critica din vremurile respective (... in timpul regimurilor fasciste) s-ar potrivi in prezent realitatilor din Romania... Tine in vederea publicarii un jurnal in care, pe parcursul timpului, a facut numeroase consemnari ce denigreaza realitatile din tara noastra, politica interna si externa a statului roman....  Insemnarile mai contin si grave manifestari de calomniere si defaimare a conducerii de partid si de stat... 

Avind in vedere ca URSU GHEORGHE EMIL a desfasurat o intensa activitate de propaganda dusmanoasa prin actiuni directe sau prin intermediul unor oficine de propaganda reactionara din strainatate…, impotriva acestuia urmeaza a se incepe urmarirea penala, continuarea cercetarilor sub stare de arest si trimiterea in judecata pentru savirsirea infractiunilor prevazute de art. 166 al. 2 Cod penal… [propaganda impotriva orinduirii socialiste, nn]. Intrucit cel in cauza intretine legaturi apropiate cu unii scriitori care se afla in atentia organelor de securitate pentru conceptiile lor dusmanoase, urmeaza ca in cercetari sa se clarifice si natura relatiilor cu acestia." 

Dosarul de Urmarire Informativa a lui Gheorghe Ursu, 1985

"[Ursu Gh.] mi-a spus ca era batut de anchetator, ofiter de Securitate, intrucit acesta dorea sa divulge si numele altor colegi ai ing. Ursu... Dupa bataile care i-au fost administrate de catre anchetatori... starea sanatatii devenise subreda...
...a povestit ca motivul arestarii lui este politic; a spus ca deoarece nu era in interesul regimului sa figureze cu detinuti politici, l-au arestat pentru detinere de valuta... era anchetat de Securitate. Am inteles ca pe cei care il anchetau ii interesa problema jurnalului sau si relatiile cu prietenii...
... a fost batut in timpul anchetei ca sa spuna ce vroia anchetatorul
... era detinut politic... Mie Ursu mi-a spus ca a fost batut de anchetatori pe criterii politice...

...avea legaturi cu Europa Libera si Vocea Americii... Am inteles de la colegi ca Ursu nu a recunoscut la ancheta ceea ce ii interesa si pentru acel motiv a fost introdus in camera cu cei doi arestati care erau informatori de camera... deoarece trebuiau obtinute date pentru ancheta...

...au fost introdusi acolo cu [Gheorghe Ursu] pentru a afla de la acesta ceea ce nu au reusit sa afle anchetatorii...

 ...avea legaturi cu postul de radio Europa Libera. Ursu Gheorghe a fost dus la ancheta si cind a revenit era rosu la fata si se tinea de burta… Era clar ca era in acea stare datorita anchetei la care fusese supus... am aflat ca Ursu Gheorghe Emil ar fi fost anchetat de Securitate si ca nu ar fi reusit sa afle de la el ce-i interesa... Ursu Gheorghe Emil a fost adus de la ancheta cu patura".
...il batea in camera pe Ursu Gheorghe pentru a-i spune ce legaturi avea cu unele persoane din afara...

... In jurul orei 11 noaptea, a fost dus la ancheta... a fost readus cu vizibile urme de violenta... se observau urme de singe. Ii curgea singe din ureche si nas. Spunea ca...a fost batut. …de un... maior de Securitate… ca era anchetat pentru jurnalele pe care le tinuse ..."
Mi-a spus ca era lovit la interogator de cel care-l ancheta. Mi-a spus ca a scris niste documente impotriva regimului... Mi-a spus ca anchetatorul era ofiter de securitate. Aceste urme de lovituri apareau dupa fiecare interogator... In urma loviturilor primite in zona abdominala suferea de incontinenta... 

Am observat ca Ursu Gheorghe dupa ce era scos la ancheta venea batut... datorita palmelor umflate si intr-o etapa ulterioara datorita leziunilor din zona capului. El spunea ca il bate anchetatorul. Ursu Gheorghe s-a intors lovit la cap singerind...

...aceste interogatorii erau brutale deoarece el nu vroia sa colaboreze cu organele Securitatii cu privire la existenta sau trimiterea in afara tarii a unor materiale cu caracter de propaganda. Mai ales dupa ce era scos la interogator l-am vazut cu urme de lovituri. Am vazut ca fata prezenta urme de palme si de citeva ori cu sange pe camasa... In apropierea datii de15 nov 1985 in urma unui interogatoriu victima a venit in celula acuzind stare grava de voma si dureri in zona abdominala...
...Cam cu 2-3 zile inainte de a fi dus la spitalul penitenciar Jilava, ing. Ursu a fost scos la ancheta dimineata, si adus de acolo seara batut intr-o patura, intrucit nu mai putea mearge. Ursu acuza in special dureri abdominale. Cert este ca fusese scos la ancheta de
anchetatorul lui... care era maior... cu numele... PIRVULESCU ..."

Depozitii ale martorilor in anchetele si procesele de pana acum ale asasinilor lui Gheorghe Ursu



                                                                               

SUMARUL ULTIMELOR STIRI IN CAZUL URSU si EVENIMENTE ALE FUNDATIEI

  • 3.6.2021. Dupa restituirea Dosarului Revolutiei, din nou, la SPM, adresam o scrisoare deschisa si apel catre Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, Primul ministru, domnul Florin Cîțu, Ministrul Justiției, domnul Stelian Ion, si Procurorul General al României, doamna Gabriela Scutea. 
Este vorba de dosarul Revoluției, restituit recent, din nou,  de ÎCCJ,  Parchetului Militar. Dupa 31 de ani de ping-pong cu dreptatea jucat de magistratii militari, după modul cum și-a bătut joc de Dosarul Revoluției, de cel al revoltei de la Brașov și de cel al Mineriadei, dupa cum a tratat (printr-o clasare  plângerea eroului Costinel Mirea, Secția Parchetelor Militare și-a pierdut orice credibilitate. Inclusiv pentru europeni, dacă ne gândim la penalizările pe care SPM le-a atras României din partea CEDO. De aceea le cer celor patru demnitari trei lucruri:
  • înființarea Serviciului pentru anchetarea crimelor împotriva umanității. Cu procurori onești, având probitatea și capacitatea profesională de a cerceta cu adevărat crimele de acest fel, inclusiv pe cele de la Revoluție. Cu procurori mai ales “eliberați de frică”.
  • sa determine Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, si Ministerul Justitiei să predea neîntârziat, conform legii, dosarele Securității pe care le mai dețin în mod ilegal, la CNSAS.
  • sa ajute IICCMER-ul, pe care Guvernul il are în subordine, si care are ca misiune existentiala investigarea crimelor comunismului – să cerceteze, în sfârșit, ultima și cea mai sângeroasă dintre acestea: crimele de la Revoluție. Până acum nu a fost desemnat de către IICCMER nici un cercetător pentru acest proiect.
Pentru edificare - in cazul în care mai au dubii asupra rolului Securității în diversiune teroristă de după 22 decembrie 1989, le ofer un document pe care colegii mei l-au identificat recent chiar in dosarul Revolutiei. E vorba de un raport din 25 decembrie 1989 - ziua executarii lui Nicolae Ceausescu - semnat de colonelul de Securitate Bălței Domițian, adresat sefului sau, Iulian Vlad. E un document pe care procurorii militari il aveau de mult. Va invit sa-l rasfoiti, e interesant. Si apoi, sa ne mai intrebam de ce rechizitoriul SPM din dosarul Revolutiei - care nu inculpa NICI UN SECURIST - a ajuns una din marile rusini ale justitiei romane.
  • 11.05.2021, ICCJ. Aflam ca noul complet de judecata (nr. 2) pentru procesul tortionarilor lui Gheorghe Ursu ii are in componenta pe Stefan Pistol (presedinte), Constantin Epure, Alin Sorin Nicolescu.
  • 29.04.2021, ICCJ. La aceasta sedinta in procesul tortionarilor lui Gheorghe Ursu, am fost anuntati ca datorita pensionarii judecatorilor Ionut Matei si Florentina Dragomir, procesul se suspenda. Nu a fost audiat nici unicul martor prezent. 
  • 15.04.2021. O veste pozitiva: #IICCMER și Fundatia "Gheorghe Ursu" au încheiat un parteneriat care are ca obiect colaborarea în domeniul recuperării memoriei represiunii din timpul Revoluției din decembrie 1989, al investigării crimelor și abuzurilor înfăptuite de către fostele instituții de represiune ale statului comunist pe întregul teritoriu al României.

🤝 Activitatea comună va fi îndreptată spre efectuarea de investigaţii în vederea identificării acelor persoane (agenți ai statului etc.) care se pot face vinovate de infracțiuni contra umanității, respectiv arestări abuzive, bătăi, torturi și alte tratamente neomenoase fizice sau psihice, rănirea și uciderea cu intenție a unor persoane nevinovate, focuri de armă sau simulate menite să inducă psihoze sau acțiuni violente în rânduri populației ș.a.
🔎 Între acțiunile specifice ce se vor derula în cadrul acestui parteneriat se numără efectuarea de cercetări de documentare, digitizarea documentelor relevante, realizarea de interviuri, identificarea și prelucrarea filmelor relevante și crearea videotecii Revoluției, precum și crearea unei platforme online pentru ca rezultatele obținute să fie accesibile publicului larg.
🔑 Datele obținute în urma cercetărilor vor fi utilizate atât de IICCMER pentru îndeplinirea misiunii sale instituționale, cât și de Fundația „Gheorghe Ursu” în proiectele sale științifice.

Vinovatii pentru eroii ucisi la Revolutie nu au fost pedepsiti

Cititi aici comunicatul de presa al IICCMER si al Fundatiei.

  • 14.04.2021. Organizarea proceselor ca piedica in calea justitiei in Romania

    Doi judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Ionut Matei si Florentina Dragomir, au facut cereri de pensionare. Ambii, in vârstă de aproximativ 50 de ani, fac parte din completul care de mai bine de un an judeca dosarul uciderii in tortura a lui Gheorghe Ursu. Cererea de pensionare a domnului Ionut Matei cu incepere de la 1 iunie a fost deja aprobata de CSM. Asta ar putea duce la reluarea apelului, cu audierea tuturor martorilor, de la capat. Amintesc faptul ca la fond, acest proces a durat trei ani.  

    La modul cum inainteaza audierile – o sedinta odata la 6 saptamani - nu ar fi exclus ca din noul complet ce va fi desemnat incepand din iunie, sa se mai pensioneze un membru inaintea pronuntarii sentintei. Caz in care procesul ar putea fi din nou reluat, potential la nesfarsit.

    In general, procesele durează absurd de mult in Romania, de multe ori - ani de zile. Prin comparatie, in Statele Unite spre exemplu, procesul lui Derek Chauvin tocmai s-a sfarsit dupa trei saptamani.

    Avem, evident, un sistem profund ineficient de programare si desfasurare a proceselor. Este contraproductiv sa ai o ședință la 45 de zile. După o vreme, judecătorii pot uita ce au spus martorii. 

    In principiu, procesele ar trebui sa se desfășoare compact, cu audieri zilnice pentru aceeași cauza, până la pronuntarea sentintei. Apoi, următorul dosar. Ar fi o optimizare de 50 la sută - deci procesele, in medie, s-ar putea sfârși de două ori mai repede. (Lucru care se poate intelege cu usurinta daca ne imaginam 10 dosare cu 10 martori fiecare, fiecare martor necesitand 1 zi pentru audiere: daca s-ar face audieri in toate dosarele in paralel, TOATE cauzele s-ar sfarsi dupa aproximativ 100 de zile; daca s-ar lua dosarele la rand, cu audieri compacte in fiecare dosar, primul dosar s-ar rezolva dupa 10 zile, al doilea dupa 20 de zile, s.a.m.d. Doar un dosar, ultimul, s-ar rezolva dupa 100 de zile.  Media de rezolvare ar fi de aproximativ 50 de zile, jumatate din timpul maxim.

    Mai mult, completele de judecata ar avea o șansă mai mare să facă dreptate, pentru că mărturiile le-ar fi proaspete in minte. Se vor putea concentra pe o singură cauză. Deci, le-ar fi mai ușor judecătorilor, si ar fi mai just pentru victime. Iar riscul pensionarii in mijlocul desfasurarii unui proces ar fi – conform experimentului mintal propus mai sus - de zece ori mai mic.

    Vreau sa sper ca legiuitorii – si sunt cativa, din ambele partide de guvernamant, in care am o mare incredere - vor lua in considerare o astfel de initiativa de modernizare a codului de procedura penala. Aceasta normare a programarii proceselor ar spori atat eficienta cat si sansele de infaptuire a dreptatii in justitia noastra. 

  • 18.03.2021, ICCJ. La sedinta de proces in cazul torturarii si uciderii lui Gheoghe Ursu au fost audiati martorii CML si CV. 
Martorul CV a fost coleg de celula cu Gheorghe Ursu in primele zile detentie ale acestuia, in septembrie-octombrie 1985. Marturia acestuia a fost concludenta:

"La momentul arestării mele, Ursu Gh. părea într-o stare bună nu se plângea de nimic. Din discuţiile cu acesta am aflat că în urma unei percheziţii domiciliare i se găsise un jurnal cuprinzând scrieri ale acestuia cu privire la familia Ceauşescu, precum şi o sumă mică în dolari 5 sau 12.
Pe perioada cât am stat împreună Ursu Gh. a fost o singură dată scos la anchetă, iar când s-a întors era speriat, tremura spunându-ne că din discuţiile pe care le-a avut cu anchetatorul acesta i-a zis că „Azi ai scăpat uşor, dar data viitoare o să procedez altfel.” Mi-a spus, de asemenea, că a fost lovit de anchetator....
Totodată, ne-a spus că a fost scos la anchetă de un securist şi dus în corpul de clădire care aparţinea securităţii, o clădire situată în partea dreaptă a imobilului. Cât am stat cu Gh. Ursu în aceiaşi cameră nimeni nu l-a lovit şi nici nu l-a ameninţat dintre cei care eram acolo.
Gh. Ursu era o persoană volubilă, ne ridica şi moralul şi chiar ne spunea şi poezii."

Faptele relatate de martorul CV sunt consistente cu cele spuse de acesta in ultimii 28 de ani:

Ursu Gheorghe Emil a fost scos la ancheta de Securitate [...] era agitat si speriat [...] I-au fost date doua palme de anchetatori [...]  Era vorba de un jurnal personal [...] unde scria de familia Ceausescu [...] Clita Marian era cu siguranta informator al Securitatii".

In perioada in care am stat in aceeasi camera de arest cu Ursu Gheorghe Emil am aflat de la acesta ca i s-a facut o perchezitie la domiciliu, undeva in zona Ho Si Min, ocazie cu care i s-a gasit cca. 12-18 dolari. In timpul perchezitiei i s-a gasit si un jurnal personal in care critica regimul comunist, in special pe Nicolae si Elena Ceausescu.

Cu certitudine insa, Ursu Gheorghe Emil s-a intors [de la ancheta] foarte agitat si speriat  si mi-a spus ca a fost scos de cei de la Securitate [...] si ca acum a scapat usor luand doar doua palme, pentru ca in ziua aceea nu a avut timp de el, si ca la urmatoarea intalnire o sa-i aplice un alt tratament."

„[Ursu Gheorghe] cand s-a intors in camera mi-a spus ca a fost scos de Securitate [...] el a mai precizat ca anchetatorul i-a zis ca acum nu are timp de el dar sa se gandeasca bine la ceea ce trebuie sa spuna cand va fi scos din nou la ancheta".

"Ursu Gheorghe era anchetat de un ofiter de Securitate […] Mi-a spus ca era anchetat de Securitate pentru ca i-au gasit un jurnal […] Mi-a spus ca-l ancheteaza un ofiter de la Securitate din cladirea vecina".

In noiembrie 1985, in ultimele zile de viata ale lui Gheorghe Ursu, martorul CML a fost coleg de celula cu acesta si cu cei doi informatori ai Securitatii care aveau misiunea sa extraga si ei de la victima informatii pentru ancheta. Si martorul CML si-a mentinut declaratiile date in ultimii 20 de ani:

"mi-am dat seama că [Clita Marian si Radu Gheorghe] sunt oamenii anchetatorilor, că sunt ţinuţi acolo pentru nişte avantaje, în sensul că făceau nişte interogatorii, în felul lor cu persoanele cu care împărţeau celula, încercând să afle ceea ce anchetatorii nu reuşiseră... L-au întrebat [pe Ursu]... Cei doi nu au fost mulţumiţi de răspuns şi au început să îl şicaneze... 

Gh. Ursu a fost scos la anchetă de mai multe ori în acea perioadă, iar de două trei ori a fost adus în pătură, deşi de fiecare dată pleca pe picioarele lui. Nu prezenta însă urme vizibile de lovituri şi oricum durerile pe care le acuza erau în zona abdomenului. Eu nu am întrebat motivele, însă fiind scos la anchetă se subînţelegea că acesta fusese lovit de anchetatori. E posibil ca Giguţă şi Clită să îl fi întrebat ce a păţit, iar Gh. Ursu a spus că a fost bătut de anchetatori.
În cursul procesului am aflat de identitatea a doi anchetatori, iar despre aceştia mi-am amintit că l-au anchetat şi pe Gh. Ursu. 

Ceilalţi doi cred că erau condamnaţi definitiv, dar cu toate acestea, erau scoşi din când în când din celulă.
Cât am stat eu acolo nu îmi amintesc ca Giguţă şi/sau Clită să îl fi lovit pe Ursu, de altfel, nici nu mai era cazul având în vedere cum se prezenta acesta după ce era adus de la anchetă. ...
Nu îmi amintesc ca în acea perioada Gh. Ursu să fi fost dus la vreun medic pentru a fi consultat, dar a cerut aşa ceva. La un moment dat a fost scos din celulă şi nu s-a mai întors. Starea de sănătate probabil se agravase pentru că stătea în pat chircit de dureri".

Martorul daduse declaratii similare si anterior:

„Ursu Gheorghe venea de la ancheta in patura, intrucat era batut. Ceilalti [colegi de camera] erau pusi sa-l sicaneze. Erau favorizati, erau scosi zilnic, primeau pachete, mancare. Cand venea de la ancheta [Ursu] acuza dureri interne, vaitindu-se ca il durea in zona abdominala". Colegii de celula  ''vroiau sa-l traga de limba' , 'erau dirijati sa afle cat mai multe despre Ursu Gheorghe Emil. Erau scosi din camera de arest aproape zilnic".

„Cele declarate de mine anterior sunt in mod cert reale, asa ca imi mentin afirmatia, in sensul ca cele consemnate in declaratiile anterioare sunt corecte". "...in mod categoric imi aduc aminte acum ca intr-una din zile, dupa ce afara s-a inserat, acesta a fost adus in camera de detinere intr-o patura si se vaita ca-l doare burta". „Stiu ca Ursu Gheorghe Emil a ramas peste noapte in camera si imi aduc aminte ca se tot vaita de dureri abdominale".

„Cam cu 2-3 zile inainte de a fi dus la spitalul penitenciar Jilava, ing. Ursu a fost scos la ancheta dimineata, si adus de acolo batut intr-o patura, intrucit nu mai putea merge. Ursu acuza in special dureri abdominale. Cert este ca fusese scos la ancheta de anchetatorul lui care era maior Pîrvulescu sau Florescu. In tot timpul care a urmat a urlat de durere, dar nu i s-au acordat ingrijiri medicale. Retin ca timp de doua zile si nopti ing. Ursu a urlat de durere si nu a primit ajutor medical. Am inteles ca mai fusese anchetat. Cand i s-a facut rau, pe data de 15-11-1985, Ursu a fost cercetat de dimineata pana seara si a fost readus in camera pe o patura. Ursu nu mai putea vorbi."

" Ursu a venit de cateva ori in camera dupa ce fusese scos pt. ancheta acuzind dureri abdominale; o data chiar a fost adus in patura. De la el am aflat ca a fost batut de anchetator si de aceea are dureri abdominale. Clita si Gicuta vorbeau cu ing. Ursu  si erau scosi zilnic de unde am tras concluzia ca puteau fi informatori".


Din declaratiile celor doi martori rezulta cu claritate cresterea treptata a violentei torturilor la care a fost supus Gheorghe Ursu de catre inculpati pe toata durata arestarii sale, pentru ca a refuzat colaborarea cu anchetatorii.
     
  • 4.02.2021, ICCJ. Au fost audiati martorii Florica Toader, fost subofiţer de pază în arestul Inspectoratului General al Miliţiei, şi C.M., care era reţinut într-o celulă alăturată de cea în care era ţinut Gheorghe Ursu.
    Martora Florica Toader nu a lasat dubii cu privire la faptul că Pîrvulescu, pe care l-a recunoscut, a fost cel care îl scotea pe Gheorghe Ursu din arestul miliţiei şi îl ducea la anchetă în clădirea Securităţii.  Martorul C.M. a specificat, din nou, că a auzit clar cum Gheorghe Ursu era bătut pentru „scrieri anti-comuniste, în special împotriva lui Nicolae şi Elena Ceauşescu”. Gasiti aici mai multe detalii asupra acestei sedinte de proces.
Martorul C.M.:

"am auzit din celula învecinată cu cea în care stăteam eu cum un arestat era bătut şi interogat de cei care îl băteau... Mi-am dat seama că era vorba de o bătaie, întrucât victima ţipa, zbiera... Zgomotele erau atât de puternice încât se auzea prin zidul despărţitor dintre cele două celule sau prin uşă. Am auzit cum cei doi agresori întrebau victima
despre un manuscris şi despre Elena şi Nicolae Ceauşescu. erau întrebări de genul „ Ce ai scris? ” „De ce ai scris?”... Era ca un joc între supraveghetor şi agresor... Motivele erau în legătură cu jurnalul şi cu persoane care ar fi ştiut despre existenţa jurnalului sau a unei acţiuni pe care victima ar fi făcut-o.... Da, [agresorii citeau victimei dintr-un material scris] pentru că făceau referire şi îi citau dintr-un material pe care se presupunea că victima l-a scris. Erau referiri la declaraţiile făcute „sus” înţelegând prin aceasta la anchetă. Astfel, îi reproşau că sus a spus ceva, iar lor le spunea altceva... Era vorba de scrieri împotriva regimului comunist şi a soţilor Ceauşescu".

Martora Toader Florica:

"În legătură cu Gheorghe Ursu... a fost scos la anchetă la cererea inculpatului Pârvulescu, pe care îl cunoşteam... acesta l-a scos doar pe Gh. Ursu la anchetă, de două trei ori...
Intrebare: s-a efectuat vreo anchetă administrativă în cadrul Direcţiei după moartea lui Gh. Ursu?
Răspuns: Nu cunosc, era totul secret, ca în toate cazurile în care deceda un deţinut.
  • 11.17.2020, Bucuresti. Cu ocazia implinirii a 35 de ani de la uciderea lui Gheorghe Ursu, organizatia ReRise si Fundatia Gheorghe Ursu au organizat o serie de evenimente legate de scrisoarea pe care inginerul Ursu a trimis-o in 1978 la Europa Libera, in care
    • A avertizat locatarii blocurilor avariate de cutremurul din 1977 asupra gradului de periculoziate in care aceste cladiri au fost lasate de regimul Ceausescu
    • L-a acuzat direct pe dictator de a fi dat ordinul criminal de sistare a lucrarile de consolidare la  blocuri respective.
  • Fundatia Gheorghe Ursu se solidarizeaza cu eroul Revolutiei romane Costinel Venus Mirea in demersurile sale pentru aflarea adevarului si pedepsirea teroristilor care l-au impuscat pe 24 decembrie 1989. E vorba de tragatori in combinezoane negre, folosind arme speciale care nu se gaseau decat in arsenalul Securitatii, si care dupa 22 decembrie au supus unitati militare si revolutionari din Craiova unor actiuni diversioniste care au produs morti si raniti. Fundatia publica un Comunicat de Presa prin care face cunoscute:
    • cazul capitanului (R) Costinel Mirea
    • concluziile scrise depuse de acesta la Camera Preliminara de la ICCJ in Dosarul Revolutiei, prin care cere restituirea acestuia la Parchet pentru completarea cercetarii penale
    • plangerea penala formulata de acesta catre Procurorul General Gabriela Scutea
  • 10.09.2020 ora 12:00, sala sectiei penale (P8) : au fost audiati martorii Palamariu Florinel si Popa Dan. Acestia si-au mentinut declaratiile anterioare, aratand din nou, fara dubiu, ca Gheorghe Ursu a fost anchetat de inculpatul Pirvulescu in timp ce se afla in detentie la Militie, anchete in cadrul carora a fost supus la violente fizice.
    • A admis cererea de probe a procurorului Irina Kuglay de reaudiere a 16 martori
    • A admis in parte cererea de probe a familiei Ursu:
      • audierea martorilor Dinu Ion, a disidentilor si fosti detinuti politic Radu Filipescu si Petre Mihai Bacanu, a disidentei Mariana Gherghina-Besciu (sotia fostului detinut politic Gheorghe Gherghina), a revolutionarilor bucuresteni Nicoleta Giurcan si George Stancu, si a reprezentantilor revoltei muncitoresti de la Brasov 1987, Marius Boeriu si Dan Iacob
      • Rechizitoriul 76/P/1990, ordonanta 76/P/1990 din 24.07.1990, ordonanta 97/P/1990 din 18.10.2010 privind represiunea de la Revolutia din 21/22 decembrie 1989 din Bucuresti si ordonanta 18/P/2016 din 24.07.2018 privind clasarea unor cauze din procesul comunismului.
    • A respins cererea partii civile de a administra ca probe o parte din dosarul revolutiei de la Timisoara si mai multe carti care zugravesc violentele indurate de opozanti ai regimului Ceausescu din partea Securitatii (volume despre Vasile Paraschiv, Iulius Filip, muncitorii de la Brasov 1987)
    • A respins cererea partii civile Andrei Ursu de a participa la proces de la distanta, date fiind restrictiile de calatorie existente.
  • 21.05.2020: La primul termen de judecata al apelului impotriva sentintei de achitare a tortionarilor lui Gheorghe Ursu la ICCJ (sala 103, etajul 1, sala Sectiilor Unite), cauza S-A AMANAT. Completul de judecata format din: Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie si Ionut Mihai Matei au aprobat cererea inculpatilor de acordare a unui termen pentru angajarea unor aparatori alesi. Instanta le-a invederat ca acesta va fi singurul termen acordat pentru acest motiv. A fost prezent doar inculpatul Hodis (Pirvulescu a lipsit). Termenul urmator este pe 2.07.2020 la ora 12:00. Pana pe 18.06.2020 pot fi depuse cererile de probe de catre parti.
Comunicat de presa 20 mai 2020
Motivele de apel ale familiei
Motivele de apel ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
  • 17.01.2020: O RUSINE PENTRU JUSTITIA ROMANA, O BATAIE DE JOC LA ADRESA DREPTATII SI A VICTIMELOR DICTATURII CEAUSISTE: Motivarea achitarii tortionarilor lui Gheorghe Ursu de catre judecatoarea MIHAELA NITA de la Curtea de Apel Bucuresti.
Comunicat de presa
De ce a fost torturat si ucis Gheorghe Ursu
Tortura nu a fost "o situatie de conflict"?
Diversiunea cu notiunea de "disident politic"
             Scrisoarea poate fi semnata aici.
  • 10.18.2019: ACHITAREA TORTIONARILOR. JUDECATOAREA MIHAELA NITA A SERVIT  INTERESOLOR SECURITATII.  
Securitatea a inregistrat inca o victorie asupra opozantilor lui Ceausescu, asupra poporului pe care l-a ingenunchiat timp de 40 de ani.  Asasinii si tortionarii sunt  liberi, printre noi.

Puteti citi aici un sumar al cazului si probatoriului

Aici puteti citi descrierea situatiei premisa: represiuna ceausista. Gheorghe Ursu era cazut sub puterea adversarului politic

Situatia de fapt: cronologia faptelor, in baza probelor, in cazul Gheorghe Ursu


Analiza faptelor si a probelor

Declaratii relevante ale martorilor. Documente medicale

Cititi aici concluziile scrise ale partii civile, inclusiv probatoriul care dovedeste fara putinta de indoiala vinovatia inculpatilor Pirvulescu si Hodis.
  • 10.1.2018 - Termen la ICCJ. A fost audiat:
    • Martorul Gavrilescu Nicolae, fostul ambasador roman la Washington in 1985. Acesta a recunoscut ca 
      • a fost "intrebat in cadrul unei audieri in Senatul SUA despre situatia domnului Ursu Gheorghe"
      • a "informat autoritatile romane despre interesul manifestat de Senat fata de persoana domnului Ursu Gheorghe", 
      •  "tematica drepturilor omului era in permanenta in dezbatere in cadrul Congresului american, fiind argumentul suprem al autoritatilor americane". 
      • "Statul roman nu avea interes sa furnizeze informatii despre situatia lui Gheorghe Ursu... care a fost solicitata de Congresul american". 
    • Apararea partii civile a depus ca mijloc de proba un document al Congresului american din 1987, din care rezulta ca detentia si apoi moartea lui Gheorghe Ursu in arest in 1985 au reprezentat subiectul mai multor interventii ale autoritatilor americane (senatori, congressmeni, Departamentul de Stat) la guvernul Romaniei, si au contribuit la retragerea, in 1987, a Clauzei natiunii celei mai favorizate (cu importante avantaje economice)  tarii noastre. Acest document dovedeste o data in plus ca in logica dezinformarii si a setei dictatorului pentru o imagine externa cit mai favorabila, regimul Ceausescu n-ar fi putut sa-l lase liber pe Gheorghe Ursu dupa ce acesta fusese torturat in inchisoare pentru motive politice. Este evident ca acesta ar fi demascat ancheta politica si regimul de teroarea la care fusese supus de catre Securitate. Prin detentia si uciderea lui mascata (sub acoperirea militiei), Ceausescu si politia politica au incercat sa minimizeze ecoul international al cazului si prejudiciul de imagine a tarii in privinta respectarii drepturilor omului.
  • 22.11.2017 - Termen la ICCJ. Au fost audiati martorii:
    • Cristian Martin, fost coleg de arest cu Gheorghe Ursu: 
      • "In camera vecina ... doi detinuti il maltratau pe al treilea... il anchetau, il bateau...  intrebau de... [un manuscris legat de]...Elena si Nicolae Ceausescu...  Era o complicitate intre cei doi si militianul supraveghetor... a treia persoana  era agresata aproape tot timpul. Era mult zgomot, se auzeau urlete.  Dupa cateva zile eu nemai suportind situatia din camera invecinata am luat atitudine si am solicitat sefului de tura fie sa ma mute in alta camera, fie sa-i mute pe cei din camera vecina, intrucit nu mai suportam sa aud ziua si noaptea zgomotele si urletele, persoana respectiva fiind terorizata. Din cauza acestei atitudini eu personal am fost sanctionat cu cinci zile in camera de izolare, fiind legat cu lanturi la maini si la picioare... am aflat numele persoanei agresate, respectiv Ursu... In mod normal cind intr-o celula intre doua persoane intervenea o cearta mai serioasa, atunci supraveghetorul muta pe una din persoanele implicate imediat.
      • [Mutarea pe Catanga] se intimpla cind un arestat nu recunostea fapta... in sensul dorit de anchetatori.
      • Scopul [celor doi agresori] era sa recunoasca ceva, intrucit ii spunea 'la ancheta nu ai spus asa'... acele batai erau prea multe, de dimineata pina seara... Pentru a speria o persoana nu era nevoie de o astfel de corectie, fiind prea mult ceea ce se intimpla in camera vecina."
    • Clita Marian, fost coleg de celula si tortionar al lui Gheorghe Ursu, condamnat pentru uciderea acestuia in 2000. A retractat majoritatea celor opt declaratii anterioare in care marturisea:
      • "Ursu era anchetat de Securitate in legatura cu un jurnal in care consemnase opinii personale impotriva conducerii de stat si partid... Cind venea de la ancheta era abatut spunind ca s-au folosit metode violente Cu citeva zile inaintea datei de 17.11.85 [data mortii], … venind de la o ancheta… a inceput sa se plinga ca ii este rau de la stomac, prezentind simptome de voma si scaune repetate. In noaptea urmatoare a ajuns sa vomite sange".
      • "Am primit dispozitii sa execut un regim de teroare asupra lui Gheorghe Ursu... In urma unor angajamente de colaborare cu organele de Militie si Securitate... trebuia sa ne spuna tot ce stia si facuse cu privire la acele note... in care si-a adus dezacordul fata de regimul ceausist... Noi trebuia sa aflam si eventualele retele care l-au ajutat pe Gheorghe Ursu sa scoata materiale scrise din tara cu directia unor cotidiene occidentale sau posturi de radio care faceau denigrari la adresa regimurilor comunisto-totalitare din Est...
A recunoscut totusi citeva elemente care confirma declaratiile anterioare si se coroboreaza cu ale celorlalti martori:
  • "in perioada cit a stat in celula cu mine... cunosc chiar de la defunct ca era cercetat de Securitate... [acesta] cunoscindu-se cu Ana Blandiana ... mai era anchetat pentru o scrisoare... care trebuia sa ajunga in strainatate, insa aceasta a ajuns sa fie vizualizata de Securitate...  Victima Gheorghe Ursu mi-a spus ca lucrez in Securitate...". 
  • In legatura cu notele informative si calitata sa de informator, a declarat ca o sa raspunda "dupa ce se va desecretiza dosarul".
  • 25.10.2017 - Termen la ICCJ. Au fost audiati martorii:
    •  Muneanu Ion, fost sef de schimb de paza arest IGM, care a declarat, printre altele: "Ursu... a fost scos la ancheta si de ofiteri de Securitate"). 
Martorul  si-a mentinut declaratiile anterioare "care sint corespunzatoare adevarului", respectiv:
      • "[Clita si Radu Gh. au de lucru cu Ursu... ca nu recunoaste... aceasta camera era in consemn."
      • "am vazut cum, in mai multe rinduri, ofiteri de securitate, imbracati in civil, il scoteau pe Gheorghe Ursu din arest si pe usa de acces de la etajul 1 al cladirii il duceau la ancheta... in perioada in care acesta a fost in arestul militiei, a fost scos de mai multe ori la ancheta de catre ofiterii de Securitate, in special seara. Afirm inca o data ca Gheorghe Ursu a fost la ancheta si de catre Securitate si stiu ca nu s-a consemnat in registrul de scoatere la ancheta acest lucru. De multe ori, Gheorghe Ursu era scos din camera fara bon de scoatere, doar venea lucratorul de Securitate si pur si simplu il luau din camera."
    • Cimpoieru Vasile, fost coleg de celula cu victima: "Gh. Ursu a fost scos la ancheta de Securitate... era agitat si speriat... I-au fost data doua palme de anchetatori...  Era vorba de un jurrnal personal... unde scria de familia Ceausescu... Clita Marian era cu siguranta informator al Securitatii...
    • Toader Florica, fosta subofiter de paza: "Il cunosc pe domnul Pirvulescu si acesta l-a scos personal la ancheta pe Ursu Gheorghe... Eu am primit nota de scoatere din arest. Stiam ca era Gheorghe Ursu intrucit ii vedeam numele pe bonul de scoatere."
    •  Casapu Mitrus-Laurentiu, fost coleg de celula cu victima: "Ursu Gheorghe venea de la ancheta in patura, intrucit era batut. Ceilalti [colegi de camera] erau pusi sa-l sicaneze... Erau favorizati, erau scosi zilnic, primeau pachete, mincare... Cind venea de la ancheta [Ursu] acuza dureri interne, vaitindu-se ca il durea in zona abdominala."
Martorul  si-a mentinut declaratiile anterioare "care sint corespunzatoare adevarului", respectiv:
      • "Gicuta si Clita Marian ... 'vroiau sa-l traga de limba'... erau dirijati sa afle cit mai multe despre Gheorghe Ursu... "

      • "...in mod categoric imi aduc aminte acum ca intr-una din zile, dupa ce afara s-a inserat, [Ursu Gheorghe] a fost adus in camera de detinere intr-o patura... si se vaita ca-l doare burta... Stiu ca Gheorghe Ursu a ramas peste noapte in camera si imi aduc aminte ca se tot vaita de dureri abdominale".  

      • "Cam cu 2-3 zile inainte de a fi dus la spitalul penitenciar Jilava, ing. Ursu a fost scos la ancheta dimineata, si adus de acolo batut intr-o patura, intrucit nu mai putea mearge. Ursu acuza in special dureri abdominale. Cert este ca fusese scos la ancheta de anchetatorul lui... care era maior... PIRVULESCU sau Florescu. In tot timpul care a urmat a urlat de durere, dar nu i s-au acordat ingrijiri medicale. Retin ca timp de doua zile si nopti ing. Ursu a urlat de durere si nu a primit ajutor medical. Am inteles ca mai fusese anchetat. Cand i s-a facut rau pe 15-11-1985 Ursu a fost anchetat de dimineata pana seara... Pe data de 15-11-1985, Ursu a fost cercetat de dimineata pana seara si a fost readus in camera pe o patura. Ursu nu mai putea vorbi."

      • Ing. Ursu a venit de citeva ori in camera dupa ce fusese scos pt. ancheta acuzind dureri abdominale; o data chiar a fost adus in patura. De la el am aflat ca a fost batut de anchetator si de aceea are dureri abdominale". 

    • Cojocaru Gheorghe. "Ursu Gheorghe era scos la ancheta si de Securitate... Bufetul era comun atit pentru noi cit si pentru Securitate" (fapt ce se coroboreaza cu declaratia lui Toader Florica privind modul cum l-a cunoscut pe inculpatul Pirvulescu Marin).
Martorul  si-a mentinut declaratiile anterioare date in cursul urmaririi penale, respectiv:
      • "...Burcea Stefan mi-a spus ca avem... o persoana care este cercetata de Securitate pentru ca ar fi trimis niste articole la Europa Libera... In ce priveste pe Gheorghe Ursu s-a auzit atunci ca i se gasise un pretext pentru a fi arestat de militie, in sensul ca s-a gasit asupra sa valuta, fapt pentru care a fost aresat, insa in fapt era anchetat de organele de Securitate.
      • ...cind ofiterii de Securitate scoteau la ancheta un arestat care era incarcerat in arestul Directiei Cercetari Penale, trimiteau un subofiter care se prezenta la usa de acces in arest si prezenta un bon de scoatere, semnat de anchetatorul de Securitatate, iar arestatul era scos din camera si condus de subofiterul de Securitate in biroul de ancheta.
      • Marian Clita era informator, intrucit era scos in mod frecvent din camera de catre seful de schimb si dus intr-o incapere singur, unde avea o foaie de hirtie si pix. Scoaterea din camera a informatorilor erau legendate, in sensul ca se motiva ca acestia erau scosi la ancheta".
  • 27.9.2017 - Termen la ICCJ. Au fost audiati patru martori: Popa Dan, Palamariu Florinel, Alexa Ion, si Ghebac Radu, fosti subofiteri de paza la arestul DCP al IGM. Palamariu Florinel a relatat cum numai pe schimbul sau, inculpatul PIRVULESCU Marin (identificat dupa semnatura pe bonul Securitatii de scoatere din arest)  l-a anchetat de cel putin patru ori pe Gheorghe Ursu, in timpul detentiei acestuia in arestul Militiei. La intoarcerea de la aceste anchete, martorul a vazut ca Gheorghe Ursu "era  rosu la fata si nu se tinea bine pe picioare". 
Doi dintre martori au declarat ca in timpul celorlalte procese sau anchete legate de uciderea lui Gheorghe Ursu au primit amenintari. Ei totusi si-au mentinut, ca si ceilalti martori, declaratiile anterioare: "l-am vazut pe Gheorghe Ursu cind a revenit in camera de detinere, dupa ce fusese scos la ancheta si am vazut ca era rosu la fata si se tinea de burta",  "[Ursu] avea legaturi cu postul de radio Europa Libera".. si a fost "anchetat de Securitate si ca nu ar fi reusit sa afle de la el ce-i interesa si in celula cu acesta au fost introdusi Clita si cu celalalt…", respectiv ca "Ursu Gheorghe Emil era cercetat de Securitate si ca i s-a inscenat faptul ca detinea in mod ilegal valuta", iar arestatii "Clita Marian si Radu Gheorghe au fost introdusi in aceeasi celula cu Ursu Gheorghe Emil pentru a-l determina sa recunoasca faptele de care erau interesati cei de la Securitate".
  • 12.9.2017 -  ICCJ  Respinge, ca nefondate, contestatiile formulate de inculpaţi.
  • 28.8.2017 - Hotarire: Curtea de Apel Bucuresti dispune sechestru asupra bunurilor inculpatilor. Acestia fac contestatie la ICCJ.
  • 11.8.2017 - Termen la Curtea de Apel Bucuresti. Se discuta masura asiguratorie. Partea civila reitereaza ca sumele solicitate vor fi folosite doar in scopuri caritabile.
  • 7.7.2017 - Termen la Curtea de Apel Bucuresti. Cauza privind masurile asiguratorii se amina din nou, intrucit SRI nu a furnizat inca informatii cu privire la veniturile inculpatilor.
  • 7.6.2017 - Termen la Curtea de Apel Bucuresti. Se citeste rechizitoriul si se ia declaratie partii civile (Andrei Ursu). Inculpatii nu dau declaratii. Instanta decide continuarea cercetaii judecatoresti la 27.09.2017. Pentru discutarea luarii masurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatilor, amina cauza, pentru a se solicita la SRI date asupra veniturilor inculpatilor.
  • 10.5.2017 - Termen la Curtea de Apel Bucuresti. Partea civila a refuzat explicit sa ceara despagubiri de la vreo institutie de stat, considerind ca ar fi o nedreptate pentru contribuabilul roman sa ajunga sa plateasa pentru crimele inculpatilor din timpul regimului comunist. Un regim de care ne desparte o revolutie singeroasa, si despre care chiar autoritatile noului stat au determinat ca a fost "nelegitim si criminal". Instanta a decis totusi citarea SRI-ului, Ministerului de Interne, si Ministerului Finantelor ca parti responsabile civilmente, urmind ca la sfirsitul procesului sa decida asupra modului de solutionare a acestor responsabilitati. 
  • 16.3.2017 - Primul termen la Curtea de Apel Bucuresti, sectia 1 penala, in dosarul 2500/2/2017. Cauza s-a aminat din lipsa de procedura: adresa de citare a inculpatului Postelnicu nu ar fi fost corecta.
  • 4.4.2017 -  Un articol din Revista 22 al istoricului si cercetatorului CNSAS Madalin Hodor (Dupa cutremur, Ceausescu a lasat Bucurestiul sa moara), aduce la lumina documente recent descoperite in arhivele Securitatii, care explica in profunzime unul din motivele principale ale anchetarii si uciderii lui Gheorghe Ursu de catre Securitate: ura lui Ceausescu pentru acesta datorata scrisorii disidentului catre Europa Libera in care demasca deciziile criminale ale dictatorului in domeniul constructiilor.
  • 16.3.2017 - Invocind decesul inculpatului HOMOSTEAN, judecatoarea Silvia CERBU declina judecarea cauzei catre Curtea de Apel Bucuresti. Insa inculpatul POSTELNICU, ca fost Ministru secretar de stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului (29 martie 1985 - 3 octombrie 1987)
    A FOST MEMBRU AL GUVERNULUI DASCALESCU. Ca membru al Guvernului, conform Art. 40 NCPPtrebuia sa fie judecat in prima instanta la ICCJ. Prin aceasta dezinvestire nelegala, judecatoarea CERBU a dat impresia ca nu a dorit sa-l judece pe fostul sef al Securitatii.
  • 6.3.2017 - In baza probelor aflate in dosarul din instanta si a dosarelor aflate la CNSAS, familia lui Gheorghe Ursu depune o plingere penala la Sectia Parchetelor Militare impotriva fostului sef al securitatii interne din 1985, VLAD Iulian.
  • 24.2.2017 - Primul termen de judecata pe fond a inculpatilor Pirvulescu, Hodis si Postelnicu s-a aminat la cererea lui Hodiş Vasile, motivata pentru lipsa de aparare.
  • 10.2.2017 - ICCJ judeca, si pe 13.2.2017 "Respinge, ca nefondate, contestatiile formulate de inculpaţii Hodiş Vasile, Tudor Postelnicu şi Pârvulescu Marin". 
  • 08.12.2016 si 03.01.2017 - Inculpatii POSTELNICU, PIRVULESCU si HODIS depun contestatii impotriva hotaririi de incepere a judecatii. (Inculpatul HOMOSTEAN a decedat).
  • 29.11.2016 - In temeiul art. 346 alin. 4 Cod procedură penală, instanta ICCJ dispune "începerea judecăţii în cauza penală privind pe inculpaţii Pârvulescu Marin, Hodiş Vasile, Postelnicu Tudor şi Homoştean George, ca urmare a sesizării instanţei prin rechizitoriul din data de 29.07.2016 emis în dosarul nr. 32/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie, Secţia parchetelor militare, a cărui neregularitate a fost remediată prin precizările formulate de aceeaşi unitate de parchet la data de 15.11.2016."  (vezi evolutia cauzei pe portalul ICCJ).
Un numar considerabil de exemple, inclusiv marturii si alte probe ale represiunii regimului Ceausescu, adunate din literatura de cercetare arhivistica, istoriografica si memorialistica sint examinate in anexa la analiza situatiei premisa, oferind dovezi covirsitoare ale caracterului sistematic si generalizat al acelei represiuni si reliefind asemanarile lor cu cazul Gheorghe Ursu.
  • 15.11.2016 - Parchetul raspunde cerintelor doamnei judecator Silvia Cerbu. Dupa cum se poate vedea, procurorii aduc completari precise, detaliate si la obiect, care nu lasa nici o indoiala asupra legalitatii si temeiniciei rechizitoriului astfel extins.
  • 19.10.2016 -  In mod surprinzator judecatoarea Silvia Cerbu de la ICCJ a trimis rechizitoriul inapoi la Sectia Parchetelor Militare pentru completari. Domnia sa cere procurorului sa precizeze detalii asupra faptelor ce se circumscriu fiecarei variantele de incadrare (lit. e, g şi k)  din art.439 alin.1. Mai greu de inteles este cerinta de a se preciza probele care furnizează datele factuale pe baza cărora a fost reţinută existenţa situaţiei premisă ca fiind "un atac generalizat si sistematic". De notat ca situatia premisa a acestui caz este represiunea din timpul regimului comunist, care a fost unanim recunoscut drept dictatorial, "nelegitim si criminal", deci o represiune eminamente sistematica (adica planuita de regimul comunist) si generalizata (adica indreptata impotriva intregii categorii a opozantilor). Acest fapt ramas in memoria colectiva a milioane de oameni care au avut de suferit material si moral sub dictatura comunista a fost atestat inclusiv de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (RFCPADCR, Bucuresti 2006) si de nenumarate studii istorice, articole, filme documentare, marturii ale victimelor, documente si analize ale institutiilor de studii si cercetari post-comuniste (CNSAS, IICCMER, IRIR, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Sighet - AIOCIMS), etc.
  • 4.10.2016 -  Cauza privind legalitatea rechizitoriului este judecata la camera preliminara a ICCJ. Inculpatii au ridicat cereri si exceptii fara vreo sustinere legala. Reprezentatul parchetului a demonstrat temeinicia si legalitatea rechizitoriului. Pronuntarea va fi pe 19 octombrie.
  • 23.9.2016 - Dosarul, aflat la camera preliminara a ICCJ (ce verifica legalitatea procedurala a rechizitoriului) este aminat la cererea inculpatului Homostean George.
  • 1.8.2016 - UN PAS IMPORTANT SPRE DREPTATE: Sectia Parchetelor Militare de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, sub noua conducere, finalizeaza ancheta si trimite in judecata patru dintre principalii vinovati de uciderea lui Gheorghe Ursu: fostul sef al Securitatii POSTELNICU Tudor, fostul Ministru de Interne HOMOSTEAN George, si fostii ofiteri de securitate PIRVULESCU Marin si HODIS Vasile pentru crime impotriva umanitatii, printre care tortura
Rechizitoriul intocmit este un document cu valoare istorica: pentru prima oara in perioada post-decembrista, SPM invoca si descrie criminalitatea de sistem a dictaturii comuniste, demonstrind imprescriptibilitatea faptelor inculpatilor.
  • 1.6.2016 - Seful Sectiei Parchetelor Militare (incepind din anul 2008), generalui VASILACHE Ion, cel care refuzase ani de zile sa redeschida aceasta ancheta (ca si dosarele Revolutiei si Mineriadei), iese la pensie.
  • Ian-Iunie 2016. Ancheta se apropie de sfirsit. Noile marturii dovedesc si mai clar ca fostul maior de Securitate  PIRVULESCU Marin l-a anchetat si torturat in detentie pe Gheorghe Ursu, contribuind direct la asasinarea acestuia pentru motive exclusiv politice. Noi martori l-au indicat nominal pe tortionar. Mai mult, noua ancheta dovedeste si implicarea conducerii Securitatii si a Ministerului de Interne din 1985, inclusiv participarea directa a fostului sef al Securitatii Interne, generalul Iulian VLAD
  • Pe 17.11.2015 s-au implinit 30 de ani de la uciderea lui Gheorghe Ursu, fara ca principalii vinovati sa fie inca judecati. Păstrînd un moment de reculegere pentru victimele tragediei de la Colectiv, sîntem alături de tinerii ce încă se zbat între viaţă şi moarte şi ne raliem miilor de voci care s-au ridicat în aceste zile împotriva corupţiei, cerînd clasei politice şi statului de drept din România înnoire, transparenţă, integritate, inclusiv in sfera juridica. Alaturi de Grupul pentru dialog social, Green Hours, si Cinemateca Romana, Fundatia a organizat mai multe manifestari comemorative. 
  • Sept-Oct. 2015 - fostii ofiteri de Securitate PIRVULESCU Marin, DUMITRACIUC Ion, HODIS Vasile - anchetatorii lui Gheorghe Ursu, sunt condamnati  la Curtea de Apel Bucurest pentru activitati de politie politica.
  • Februarie - August 2015 - SPM intreprinde demersuri la arhivele SRI si ale Ministerului de Interne pentru obtinerea dosarelor de TO (Tehnica Operativa) pe care CNSAS a demonstrat ca au fost substituite in DUI (Dosarul de Urmarire Informativa) al lui Gheorghe Ursu. Pina la aceasta ora, institutiile respective nu au dat curs acestor cereri.
  • Iulie 2015 - Documente MAE obtinute de SPM (cu greu, si doar recent "desecretizate") atesta modul cum oficialii romani din 1985, folosing dezinformarile crase ale Securitatii ("infractor de drept comun, speculant notoriu, ale carui fapte nu au avut un caracter politic,iar decesul sau nu are nici o legatura cu retinerea si cercetarea lui... fiind datorat unor afectiuni cardiace de care suferea anterior " (!))  ii "dictau" Ambasadorului de la Washington cum sa raspunda intrebarilor guvernului si Congresului American despre arestarea si moartea lui Gheorghe Ursu.
  • Iunie 2015 - fostii ofiteri de Securitate PIRVULESCU Marin, DUMITRACIUC Ion, HODIS Vasile - anchetatorii lui Gheorghe Ursu, sunt trimisi in instana civila de CNSAS pentru activitati de politie politica.
  • Incepind din ianuarie 2015: Noua ancheta a Sectiei Parchetelor Militare si cercetarile CNSAS dezvaluie noi probe si marturii importante care dovedesc cu atit mai mult vinovatia ofiterului de Securitate PARVULESCU Marin in torturarea si uciderea lui Gheorghe Ursu
  • Noiembrie 2014 - La CNSAS este descoperit Dosarul Penal nr. 66142 intocmit de PIRVULESCU Marin lui Gheorghe Ursu pentru "propaganda impotriva orinduirii socialiste" (art. 166) , dosar pe care SRI-ul, timp de 16 ani a pretins ca nu mai exista.  Dosarul releva in detaliu principalele capete de acuzare impotriva lui Gheorghe Ursu: scrisorile la Europa Libera, relatiile cu disidentii din afara si cu scriitori cu conceptii "dusmanoase" din tara, intentia de a-si publica jurnalul critic la adresa regimului, afisarea de manifeste antitotalitare, cu intentia de a le multiplica si citi in Marea Adunare Nationala si la Congresul PCR.
Ecouri recente din mass-media:
           Cititi aici stiri din anul 2014 si anterioare
           Ecouri din mass-media anterioare.


MISIUNEA FUNDATIEI

Fundatia va milita pentru rezolvarea "CAZULUI URSU", pentru cercetari care sa duca la cunosterea publica a adevarului, pedepsirea criminalilor precum si a celor care au ordonat acest asasinat politic.

Fundatia va sustine si premia, in spiritul generos, multivalent si liber al poetului, publicistica, opere de arta si documentare, lucrari socio-politice, originale sau editoriale, care vor contribui la pastrarea memoriei deceniilor de prigoana totalitara din Romania.

Fundatia va sustine moral si material programe si manifestari care combat politica de forta, extremismul atat de stanga cat si de dreapta, coruptia oficiala, demagogia nationalista sovina, mistificarea adevarului istoric, musamalizarea crimelor regimului Ceausescu, mentinerea fostei Securitati in cadrul noii Puteri.

In final, misiunea esentiala a acestei fundatii, asa cum insusi Gheorghe Ursu si-ar fi dorit-o, este sa contribuie la imbunatatirea climatului spiritual in Romania: printr-un indemn la valorificarea invatamintelor istoriei; la constientizarea imperativelor democratiei, a decentei si civilitatii sociale, prin educatie si prin arta; la respectul drepturilor tuturor cetatenilor tarii, mai cu seama al dreptului celui mai sfint - libertatea individului si a gindurilor sale.

Insusi exemplul lui Gheorghe Ursu, care a dus o existenta materiala modesta, dar atit de bogata spiritual, ilustreaza in ce masura un nume insufleteste o idee daruindu-i totodata si o forta cu adevarat combativa.

  • Access Directia Cercetare a IRRD - pagina temporara