Concluziile scrise ale partii vatamate in procesul asasinilor lui Gheorghe Ursu (8 iulie 2003)

Pe baza probelor administrate solicitam instantei sa dispuna condamnarea inculpatilor Tudor Stanica si Creanga Mihail pentru savirsirea infractiunilor prevazute de art. 175 cod penal.

Motivarea solutiei propuse:

Probele aflate la dosar, administrate la doua urmariri penale cit si in cadrul a doua cercetari judecatoreasti (cele in cauza curenta si cele din cauza Clita) au demonstrat din plin, si cu prisosinta:

1. Intentia inculpatilor de a tortura victima pentru a extrage informatiile cerute de Securitate, si apoi de a-l suprima.
2. Relatiile pe care inculpatii le-au avut cu tortionarul Clita Marian, cel care a executat asasinatul (pentru care a primit o condamnare definitiva prin decizia 1947 a Curtii Supreme de Justitie sectia penala, din 5 mai 2000.
3. Modalitatea fizica prin care au transmis ordinul de tortura si ucidere, precum si metodele de instigare
4. Masurile luate pentru desavirsirea asasinatului, dupa bataia fatala
5. Masurile luate pentru acoperirea vinovatiei.

Acestea rezulta din declaratiile martorilor date atit la urmarirea penala cat si in instanta. Astfel, Popa Dan, fost subofiter arest, a fost de serviciu in noaptea de 14-15 noiembrie 1985 (cf. graficului de posturi, si a procesului verbal de schimburi). Aceasta este noaptea in care, conform probelor medicale si ale depozitiilor medicilor, lui Gheroghe Ursu i s-a administrat bataia fatala. Popa Dan declara in instanta, pe 06.02.2002, pg. 152: "…Intr-o noapte … am auzit zgomote in celula in care se aflau Ursu Gheorghe, Clita Marian si inca un detinut. Uitandu-ma prin vizeta l-am vazut pe Ursu Gheorghe legat cu cearsaful de pat, cu miinile in pozitia rastignit, iar Clita il lovea – cred – cu un bat, oricum cu un obiect, in zona testiculelor. Le-am cerut sa inceteza si am raportat sefului de tura Burcea Stefan… Atunci cand i-am raportat lui Burcea incidentul mi-a spus ca seful arestului col. Creanga cunoaste situatia. In acea noapte nu a venit nimeni din personalul medical… Nu-mi aduc aminte ca Ursu sa fi cerut ajutor medical, dar asa cum l-am vazut era prea vlaguit". (Noaptea de 14-15 noiembrie a fost de altfel, cf. graficului de posturi si a proceselor verbale de schimb, singura data cand Popa Dan a fost de servicu de noapte din acea perioada, rezultand inca o data situarea in timp a acestor evenimente care au coincis, din punct de vedere medical, cu loviturile fatale).

Tot Popa Dan declara mai departe: "Nu aveam voie sa intru in celula… Am ajuns la concluzia ca nu se facea nimic in arest de catre nici un detinut fara stirea celor care raspundeau de arest… Detinutul Clita era informator.".

Aceste declaratii sunt similare cu cele date de Popa Dan in cursul anchetei penale, cit si in procesul lui Clita Marian. Astfel, declaratia data pe 21 nov. 2000:

"In camera in care se afla incarcerat… Ursu Gheorghe am constatat prin auz zgomote… Am privit prin vizeta si am constatat ca Ursu era legat de un pat cu cearsafuri de catre arestatul Clita Marian ajutat de un alt arestat… Era clar ca cei doi detinuti il bateau pe cel legat ce arata extenuat… Imediat am raportat situatia sefului de tur, respectiv plt. maj. Burcea Stefan… Personal nu putem interveni in camera intrucit nu aveam voie sa deschid usa de unul singur…[Burcea] mi-a spus textual "Nu este treaba noastra. O sa informez seful de arest care cunoaste situatia"… Nu am constatat ca in urma raportului meu verbal sa fi fost luata vreo masura de catre superiorii mei… Din acele imprejurari mi-am dat seama ca acea camera avea un regim special, care iesea de sub controlul meu… L-am surprins pe Clita Marian lovindu-l pe Ursu in regiunea testiculelor cu un obiect contondent (cred ca un bat) din lemn… [detinutii] nu aveau voie cu nici un obiect care ar fi putut fi folosit la o agresiune. Am auzit de la colegi ca Ursu Gheorghe a fost adus de la anchetator cu patura sau in patura."

De asemenea, declaratia din 18.01.1999:

"…fiind de serviciu in luna noiembrie… s-a aprins un beculet rosu, din celula de vis-à-vis mi s-a adus la cunostinta de catre un arestat ca se aud zgomote…am auzit zgomote ca si cum ar fi fost lovituri… l-am vazut pe Ursu Gheorghe dezbracat si legat de pat, acesta gemea si era cu capul lasat… l-am vazut pe Ursu Gheorghe ca a fost lovit peste testicule cu un bat de Clita… unul din cei doi arestati mi-a spus ca stiu ei ce fac si cine i-a pus. De la colegi am aflat ca la ancheta Ursu Gheorghe ar fi fost anchetat de securitate si ca nu ar fi reusit sa afle de la el ce-i interesau si in celula cu acesta au fost introdusi Clita si celalalt arestat care nu mai stiu cum se numeste. Am raportat sefului de tura… Precizez ca Ursu Gheorghe era legat de pat, aflindu-se in picioare, legat de miini… Mr. Creanga … putea sa dispuna… de a introduce in celula pe inculpatul Clita… Am aflat ca din ordinul lui Tudor Stanica si Scarlet si Coca, Radu Gheorghe si Clita ar fi fost introdusi in celula cu Ursu si celula ar fi fost sub consemn… L-am vazut pe Ursu Gheorghe extenuat si neavind putere sa reactioneze… In alta zi l-am vazut cind a fost adus de la ancheta tinindu-se cu miinile de burta si rosu la fata… Udrea sau Munteanu au afirmat ca Ursu Gheorghe a fost adus de la ancheta cu patura… Col. Creanga dadea ordinele de transfer dintr-o camera intr-alta".

De remarcat din aceasta declaratie ca exista o camera vis-à-vis. Cei trei au stat in acea perioada in camerele 30 (18 oct. – 14 nov.) si 35 (14-17 nov.). Celula 30 nu are camere vis-à-vis, ci doar un holl si grup sanitar (cf. schemei de arest redactata de inculpatul Creanga, in dosarul de ancheta din cazul Clita, vol. 3, pag. 127). Deci aceste evenimente s-au petrecut in camera 35. Dar in camera 35, pe 15 nov. a fost introdus detinutul Casapu. (Cf. proceselor verbale de predare-primire a posturilor). Inca o dovada ca aceasta bataie a avut loc in noaptea din 14-15 noiembrie 1985, cind, conform probelor medicale, au fost administrate loviturile fatale.

Tot Popa Dan declara aceleasi lucruri la 23 oct. 1998: "

"Am vazut un beculet rosu la o camera... In acea camera, unul din arestati m-a intrebat ce se intimpla la camera unde se aflau Clita Marian, Ursu Gh., si altii, unde se auzeau zgomote, lovituri, si Ursu Gh. se vaita. Eu am deschis vizeta si l-a vazut pe Ursu Gh. dezbracat in pielea goala, rastignit de paturi. L-am vazut pe Clita Marian cum il lovea peste testicule pe Ursu Gh., cu un bat sau un creion... Clita si celalalt mi-au raspuns ca sa-mi intreb sefii ca stiu ei despre ce e vorba… Cele de mai sus le-am raportat sefului de tura Burcea..."

In sfirsit, inca de la prima declaratie (1 febr. 1994) Popa Dan semnala aceleasi lucruri, inclusiv motivul pentru care victima era torturata: "Imi amintesc ca la una din interventiile mele, unul din arestati mi-a spus ca ei au fost introdusi acolo cu arestatul mai in varsta pentru a afla de la acesta ceea ce nu au reusit sa afle anchetatorii… se mai discuta ca [Ursu] ar fi avut legaturi cu postul de radio Europa Libera… Eram convins ca cei doi arestati au fost introdusi in aceeasi camera cu cel mai in varsta din dispozitia sau cel putin cu acordul sefului de arest…. Eram convins si sunt convins ce ceea ce mi-a spus unul din arestati, in sensul ca li s-a cerut sa afle de la cel mai in varsta ceea ce acesta nu a spus la ancheta, era adevarat. Precizez ca… am constatat ca exista practica de a fi introdusi in anumite camere, cu anumiti arestati, persoane arestate care colaborau cu seful de arest sau cu anchetatorii".

Aceeasi concluzie rezulta si din declaratiile lui Udrea Marian, si el fost subofiter arest in acea perioada la IGM-DCP. Din declaratia de la cercetarea penala, din 17 febr. 1994 (dosar CP Clita, vol 3, pag. 99-100): "[Ursu] ar fi avut legaturi cu Europa Libera si Vocea Americii… Ursu nu a recunoscut la ancheta ceea ce ii interesa si pentru acest motiv a fost bagat in camera cu cei doi arestati care erau informatori de camera… din discutiile cu colegii am inteles ca arestatul in varsta fusese introdus cu cei doi informatori deoarece trebuiau obtinute date pentru ancheta… Se vorbea ca la camera in care se aflau cei trei este bine sa nu ne bagam…".

Udrea isi mentine declaratiile si la TMB, in 22.02.99 (proces Clita):

"Ursu nu a recunoscut la ancheta ceea ce ii interesa si pentru acel motiv a fost introdus in camera cu cei doi arestati care erau informatori de camera – unul este Clita, celalalt Radu Gheorghe… De la sefii de tura, de la marea majoritate am aflat ca nu este bine sa ne bagam in camera in care se aflau cei trei. Nu aveam dreptul sa intervenim in camera respectiva… Nu era o decizie a sefului de tura ci a sefului de directie, care era Tudor Stanica".

Aceleasi declaratii Udrea le mentine in cadrul cercetarii penale, la 2 nov. 2000: "Imi mentin declaratiile anterioare… Ursu a fost transferat la noi din arestul directiei a 6-a a securitatii… Ursu era intr-o camera de arest cu alti doi detinuti respectiv Clita Marian si Radu Gheorghe zis Gicuta pe Catanga si am inteles de la sefii mei de tura sa nu intervin in nici un fel in camera acestora intrucat era sub consemn de la col. Tudor Stanica, seful directiei… Despre Ursu am aflat ca avea legaturi cu Europa Libera si Vocea Americii, ca acest detinut nu a recunoscut la ancheta niciodata faptele ce i se imputau si de aceea fusesera introdusi in camera cu el cei doi informatori, Clita si Radu Gheorghe… De cate ori detinutul era adus de la ancheta, se facea si o audiere a lui in camera de catre Clita si Radu Gheorghe si aceasta discutie era interceptata telefonic prin T.O. prin care se interceptau convorbiri din camera, astfel ca cel ce asculta auzea tot, inclusiv urletele… Sefii de tura care mi-au transmis ca era in consemn camera in care se afla detinutul Ursu au fost plt. Palamariu Florin, Plt. Cuzic Ion, si plt. Burcea Stefan."

Faptul ca la TMTB (pe 20 martie 2002), Udrea si-a schimbat in parte declaratiile date anterior, in fata a trei organe de cercetare diferite, pe parcursul a de 6 ani, nu se explica decit prin frica (evidenta si pentru ziaristii din sala, vezi filmul recent al Luciei Hossu-Longin, si alte extrase din presa) pe care o avea in in fata inculpatilor – fostii sai sefi. Totusi, el confirma si in instanta ordinul dat de inculpatul Tudor Stanica : "Dupa ce mi s-a citit declaratia din fila 78 de la Parchet, in legatura cu ordinul dat de Stanica, precizez ca nu stiu ce colegi mi-au spus ca Stanica a spus sa nu intervenim".

Faptul ca Clita si Radu Gh. erau informatorii inculpatilor rezulta si din declaratiile fostului subofiter de paza Palamariu Florin. Acesta declara la 17 oct. 2000 (in cadrul UP): "In zona de arest Catanga erau de regula mutati detinutii despre care nu se putusera obtine informatii utile in ancheta prin metode obisnuite. Arestul de pe Catanga avea tehnica de asculare in camere printr-o aparatura de asculare ce se afla in cladirea vecina a directiei cercetari penale a securitatii. …Mi s-a parut suspect ca Ursu Gheorghe a fost mutat in arestul Catanga intr-o camera cu Clita Clita Marian si Radu Gh., zis Gicuta, … cunoscuti informatori de camera pe care ii scotea la contact si ii punea sa dea nota informativa despre ing. Ursu, col. Creanga. Uneori aceste note informative le duceam eu col. Creanga, dar de regula el venea la camera si le lua de la detinuti. Regula era ca informatorul sa dea notele informative in alte birouri decit camera lui de arest pentru a nu fi desconspirat… Oricum toate notele informative se contabilizau la mr. Creanga care le punea in mapa informatorului, si de aici se trimeteau la ofiterul anchetator si conducerea directiei. Mr. Creanga avea un opis unde contabiliza aceste note informative. Acesti informatori erau instruiti atit de mr. Creanga cit si de anchetator sau comanda directiei cercetari penale…. Clita il intreba pe ing. Ursu unde e jurnalul pe care l-a scris impotriva lui taticu (Ceausescu) si cum a ajuns la Europa Libera… Eu cred ca detinutul Clita a fost pus sa face presiuni fizice asupra lui Ursu Gheorghe… O data dr. Damian i-a zis lui Clita sa nu-l mai bata pe ala, fara sa spuna numele dar se subintelegea… ing. Ursu era cercetat si de ofiteri de securitate de la directia a 6-a…. Acesti ofiteri aveau aprobarea comandantilor nostri, respectiv Tudor Stanica si col. Coca. Ofiterii de securitatea trebuiau sa aiba si aprobarea col. Vasile, seful lor, care discuta acest aspect in prealabil cu sefii nostri…. Imi amintesc ca l-am vazut pe ing. Ursu adus de la ancheta de subofiterul meu si am constatat ca Ursu nu-si tinea bine echilibrul, era abatut, rosu la fata, obosit… Era in tura mea, in zilele premergatoare ducerii lui Ursu la spitalul Jilava… Imi amintesc ca intr-una din zile Ursu a fost dus la cabinetul medical, la dr. Damian, si l-am vazut pe Ursu la iesire, ca se tinea cu mana de partea dreapta a abdomenului care il durea si se vedea pe fata lui ca suferea de durere. Ursu mi-a zis atunci ca medicul i-a dat tratament, dar mare tratament nu era ceea ce ii daduse, el fiind neincrezator in acel medic. Detinutii ii ziceau de fapt dr. Damian "Menghele"".

Palamariu isi mentine aceste declaratii si in instanta. In declaratia din 6.2.2002, el spune ca "Clita era in acea perioada un informator al unui militian… Clita intreba ceva in legatura cu un jurnal in care Ursu ar fi scris aspecte negative ale situatiei din tara, iar Ursu i-a spus ca a mai dat declaratii in legatura cu aceasta chestiune atunci cand a fost anchetat in biroul "lor"…Am luat cunostinta in mod oficial ca detinutul Clita era informator… Clita era informatorul col. Creanga… Detinutul Clita a fost adus si de mine intr-un birou unde uneori col. Creanga discuta, alteori nu – cu acesta. L-am vazut pe col. Creanga intrand in acel birou.

Si din declaratia lui Palamariu, ca si din cele ale lui Popa si Udrea, se desprinde clar motivul pentru care inculpatii i-au instigat pe Clita si Radu Gh. Sa-l tortureze si in final, sa-l ucida pe Ursu Gh.

Faptul ca Clita a actionat la ordinele inculpatilor rezulta si din declaratiile altor co-celulari, cum ar fi Pascale Gheorghe. Acesta declara la urmarirea penala, la 25 mai 2000:

In aceeasi imprejurare (la WC), Ursu mi-a spus <<Daca iesi de aici le spui copiilor mei Andrei si Olga ca nenorocitii astia ma omoara>>. Precizez ca era foarte lucid si constient la momentul cind mi-a relatat aceste fapte… Din discutiile avute cu ceilalti arestati era chiar un fapt notoriu ca este impotriva lui Ceausescu ing. Ursu, era clar impotriva sistemului… In timp ce Ursu era schingiuit, era intrebat de scrisori trimise afara din tara si ce bani ai primit pentru ele, scrisori care erau impotriva regimului de atunci… Urletele lui Ursu se puteau auzi nu numai in celule sau birourile de ancheta ci chiar si in strada"

In instanta Pascale isi mentine si el in intregime declaratiile (27.02.2002): "Ursu a fost batut de cei doi colegi de celula, de Clita si de cel poreclit Gicuta. … Ca regula, la orice incident cat de mic, interventia militienilor era imediata. Am tras concluzia ca ce se intimpla in celula lui Ursu este din dispozitia unor sefi di structura Ministerului de Interne. … Ursu mi-a relatat textual "Astia ma omoara"… am constatat ca nimic nu se poate intampla in arest fara stiinta conducerii IGM-ului… Ursu mi-a aratat abdomenul ai am vazut vanatai mi-a spus ca urineaza sange. Atentionat de cei din camera mea ca Ursu este batut, subofiterul zis "Soacra" ne-a pus la punct spunand ca nu este treaba noastra. Zgomotele din celula lui Ursu se auzeau usor in toata zona numita Catanga… Uneori tipetele lui Ursu erau adevarate urlete si cred ca este imposibil sa nu se fi auzit in tot arestul… Ursu Gh. era batut sistematic si toti subofiterii care faceau de serviciu auzeau urletele acestuia… despre Burcea stiu ca era sef de schimb si ce am declarat despre el sunt reale. Stiam ca Ursu Gh. a scris ceva impotriva conducerii tarii de atunci si coroborand cu regimul pe care i-l aplicat colegii de celula am tras concluzia ca este ordin de sus sa fie exterminat".

Din declaratiile lui Pascale rezulta inca o data, fara dubiu, ca subofiterii si conducerea arestului si DCP stiau perfect regimul de exterminare la care a fost supusa victima, care fusese ordonat de sus.

Aceste declaratii sunt sustinute si de cele ale lui Martin Cristian, care la urmarirea penala declara (25 mai 2000): "…am auzit intr-o celula vecina cum doi detinuti il bateau si anchetau pe un al treilea detinut. Godeanu chiar a batut in usa si a strigat la gardianul poreclit Pis-Pis [Cuzic] ca sa intervina la camera vecina si sa nu se mai faca acolo teroare… pentru ca nu mai suporta. Ca urmare a acestui lucru Godeanu a fost scos din celula si batut de plutonierul Pis-Pis. Scandalul din celula vecina era asa de mare incit auzeam ce se discuta. Astfel am auzit ca se discuta despre un manuscris cu continut anti-ceausist si pentru care detinutul care il avea era batut. La aceasta contribuia si subofiterul supraveghetor care gasea motiv din orice si-l instiga pe seful de camera sa actioneze impotriva celui batut... Faptul ca cei care il bateau pe Ursu erau in legatura cu politistii era [aratat] si [de] faptul ca acestia ii ziceau <<sus ai spus ceva si mie altceva>>".

Si Martin Cristian isi mentine declaratiile in instanta (pag. 202, 27.02.2002): ".. am auzit cand doi detinuti il anchetau efectiv pe un al treilea citindu-i dintr-o scriere legata de convingerea politica de atunci, scriere a anchetatului. In aceeasi camera zilnic auzeam batai. La un moment dat colegul meu de celula a batut in usa si l-a rugat pe seful de tura zis Pis-Pis spunandu-i ca el nu mai rezista si vrea sa ii mute pe cei din camera de alaturi fie sa-l mute pe el. Godeanu a fost batut bin si adus inapoi in camera. Din cate am auzit am tras concluzia ca era o colaborare intre supraveghetori si cei doi detinuti care "anchetau", astfel dupe ce il obligau pe cel anchetat sa face un act impotriva regulamentului… supraveghetorul din tura respectiva deschidea vizeta si-i imputa sefului de camera sau celuilalt comportamentul celui de-al treilea detinut… am auzit folosindu-se apelativul Ursu… Aceste incidente au durat sigur o saptamana, poate chiar mai mult… Am auzit batai in celula alaturata zilnic iar noaptea de asemenea… Celelalte doua persoane din celula ii imputau lui Ursu ca "sus a spus altceva decat le spune lor"… Din celula alaturata se auzeau urlete, tipete de aceea a si cerut mutarea detinutul Godeanu".

Chiar si co-celularul si co-tortionarul Radu Gh. declara la 18.5.99: "Clita M. avea multa libertate, si de cite ori l-a batut pe Ursu a facut-o la ordinul cuiva." Nu e de mirare ca Radu Gh., fost informator si tortionar al militiei si securitatii, isi schimba insa declaratiile in instanta, in fata fostilor sai sefi.

Casapu Mitrus Laurentiu a fost introdus in camera cu cei trei pe 15 noiembrie, deci, asa cum am aratat, in dimineata dupa administrarea loviturilor fatale. El descrie situatia victimei in ultimele doua zile, situatie extrem de grava, de care nu numai ca paznicii, anchetatorii si in final, conducerea DCP si a arestului – respectiv inculpatii - o stiau, dar au si agravat-o sistematic. Cf. expertizei medico-legale, peritonita se declanseaza imediat dupa spargerea intestinului, si victima ar putea fi salvata doar in primele 12 ore de la leziune. Ori din declaratiile lui Casapu (22 oct. 1998), victima a fost in continuare batuta si in celula, si la ancheta, inculpatii cautand astfel evident sa se asigure ca nu va avea nici o sansa de scapare la spital: "Cam cu 2-3 zile inainte de moarte, cam pe 15 noiembrie, Ursu a fost scos la ancheta dimineata, si a fost adus in celula seara, cu patura, intrucit nu mai putea sa mearga. La revenire, acuza mari dureri abdominale, nu mai putea vorbi, avea varsaturi. In tot timpul care a urmat a urlat de durere, dar nu i s-au acordat ingrijiri medicale. A rezultat ca fusese batut in cadrul anchetei…".

Si martorul Casapu isi mentine declaratiile in instanta: "Ursu a venit de cateva ori in camera dupa ce fusese scos pentru ancheta acuzand dureri abdominale odata chiar a fost adus in patura… Clita si Gicuta erau scosi zilnic si de aici am tras concluzia ca cei 2 ar fi putut fi ca un fel de informatori ai politiei… Aceiasi 2 arestati… uneori il bateau [pe ing. Ursu]".

Martorul Harsu Ilie (asistent medical la Jilava) confirma si el faptul ca inculpatii, care prin atributiunile functiilor lor erau in ultima instanta responsabili pentru viata detinutilor, au stiut de regimul aplicat victimei, precum si de starea muribunda a acestuia, in mod deliberat neluind nici o masura pentru a-i salva viata. Din declaratia lui Harsu din 14.10.2000:

"Eu am discutat atunci cu Gheorghe Ursu in legatura cu ce i se intimplase si acesta mi-a marturisit ca a fost batut in timpul anchetei ca sa spuna ce vroia anchetatorul. Am inteles de la plantoanele (detinutii) care l-au adus pe Ursu cu targa ca acesta din urma era detinut politic. … Si mie Ursu mi-a spus ca a fost batut de anchetatori pe criterii politice… Eu l-am intrebat pe Ursu de ce nu a venit la timp, el spunind ca de citeva zile il durea abdomenul insa cu toate ca a batut in usa de la camera de arest ca sa fie scos la medic nu a fost bagat in seama… acesta a fost batut si tinut cu infectie interna pana la septicemie".

Si martorul Harsu isi mentine in esenta declaratia in instanta: "A fost adus detinutul Ursu… Avea fata pamantie…a fost detinut politic…Dupa ce mi s-a citit pasajul din declaratia de la cursul urmaririi penale de la fila 167 verso ultimele 6 randuri si fila 168 primele 3 randuri imi amintesc ca Ursu mi-a spus aceleasi lucruri si mi le-au confirmat plantoanele. Asa cum am precizat si atunci Ursu mi-a spus cele mentionate…"

Martorul Tulea Nicolae a auzit si el urletele victimei: "... In timpul arestului am auzit in camera ca exista un detinut pe nume Ursu pe Catanga unde era batut si noi auzeam cind tipa intrucit si noi eram intr-o camera de pe acest tronson. Mentionez ca tronsonul era foarte ingust si se auzea foarte bine ce se discuta in celelalte camere inclusiv ce discuta subofiterul de paza cu detinutii..."

Martora Ciubotaru Elena: arata ca urletele victimei in timpul bataii si inaintea transportarii la spital se auzeau pina si pe tronsonul cu detinutele femei: "… Intr-o noapte am auzit cum era batut un detinut si dimineata cind am fost scoasa la curatenie am vazut niste haine impachetate aruncate intr-un colt, si gardienii ne-au zis ca erau ale detinutului Ursu care a facut o criza de rinichi si a fost dus la spitalul Jilava. "

Martorul Mihai Vasile (vecin de celula pe Catanga) auzise si el de Ursu: "Am auzit ca Ursu a fost batut la ancheta; si a decedat la spitalul Jilava. ".

Martorul Odina C-tin confirma, in declaratia de la cercetarea penala, natura politica a anchetei asupra victimei, cat si faptul ca subofiterii de paza stiau de tratamentul aplicat de Clita victimei: "Am aflat de la sefii de schimb ca Ursu a bagat scrisori in cutia de scrisori de la Ambasada Americana pentru Europa Libera… Mai multe aspecte in acest sens le stie plt. Dodan Florin (Palamariu) care ridea ca prostul si zicea mereu "uite ce-i face Clita lui Ursu"…

Martorul Munteanu Ion subofiter paza arest 1985, in declaratia din procesul Clita (TMB – 27 Nov. 1998) confirma si el implicarea securitatii in anchetarea victimei: "Din ce se discuta intre subofiteri, rezulta ca era anchetat de Securitate…. Intre colegi se discuta ca in cadrul comisiei de ancheta [a lui Ursu] se aflau si org. Securitatii."

Munteanu confirma direct instigarea la omor de catre inculpati, intii in cadrul cercetarii penale din dosarul Clita (Declaratie 9.dec.1993 – VOL 3 pag 65 dosar UP Clita):

"… dupa ce Ursu Gh. a fost dus la spital,… cind l-am scos pe Clita Marian la munci… acesta, in prezenta mea si a altor colegi (din cite imi amintesc, Ghelmez Gh. si Roman Viorel) s-a exprimat in sensul ca: "l-am rezolvat si pe asta cu valuta, sa vedem ce ne mai aduce". "Asta cu valuta fiind Ursu Gh. …. In timpul cit Ursu era in camera 30, impreuna cu cei doi arestati (Clita si Radu Gh.), i-am auzit pe acesti doi arestati exprimindu-se in sensul ca "au de lucru cu Ursu pentru ca nu vrea sa spuna ca mai are valuta. <<Au de lucru>> putea sa insemne fie ca sint folositi ca informatori de camera, fie ca exercitau violente asupra lui Ursu…. Ceea ce imi amintesc este ca atit Clita cit si Radu Gh. au spus ca daca reusesc sa scoata informatia ca Ursu ca mai detine valuta, vor fi eliberati conditionat mai repede. Amindoi au spus ca aceasta promisiune le-a facut-o lt. col. Creanga. … daca as fi incercat sa aflu ceva si ei m-ar fi spus lt.col. Creanga, as fi avut neplaceri intrucit s-ar fi interpretat ca intervin pe linie de munca informativa…. De altfel, Clita si Radu Gh. erau oamenii de incredere ai lui Creanga... Stiam (si stiu) ca Creanga ii repartiza in camerele in care erau arestati cu probleme mai complexe… [dupa moartea victimei] Lt. Col.Damian … era agitat… a spus ca Ursu a murit si ca a avut intestinele zobite in el."

Munteanu isi mentine declaratiile anterioare in instanta, in procesul Clita, la TMB – 27 Nov. 1998: "Col. Creanga mi-a spus ca aceasta camera se afla in consemn, adica sa nu ne atingem de acea camera indiferent ce se intimpla acolo. Lt. Col. Creanga primea aceste dispozitii de la seful Tudor Stanica…. Popa Dan a raportat col. Creanga ca din acea camera se auzea galagie. In legatura cu consemnul pe care-l avea camera… eu aveam competenta de a supraveghea dar nu puteam interveni. Venea Damian Costica si ne spunea sa avem grija de o camera unde este Clita si Ursu pentru ca este ordinul sefului sa nu intervenim noi. Am raportat col. Creanga in felul urmator: <<il lasam pe oamenii aceia sa se omoare acolo>>. Acesta a raspuns sa nu intervenim. A spus ca <<eu sunt sef iar d-ta trebuia sa executi paza>>. Damian Costica mi-a spus ca acesta este ordinul sa nu mai intervenim."

Este evident ca daca Munteanu nu si-a mai mentinut declaratia in instanta, in fata fostilor sai sefi, este pur si simplu de frica lor, asa cum s-a putut constata direct, in timpul sedintei. Pretextele invocate de le pentru recenta schimbare a pozitiei nu se sustin:

• din punctul de vedere al capacitatii de rememorare, este evident ca o declaratie din 1995 este mai credibila decat una din 2002.
• Faptul ca declaratiile anterioare ar fi putut fi luate fara voia lui Munteanu este ridicol: Munteanu le-a dat atat in fata instantei din procesul Clita (de doua ori), cat si in fata generalului magistrat Joarza Samoila, si nu in fata generalului magistrat Dan Voinea (cel pe care apararea inculpatilor incearca cu asiduitate sa-l compromita).

Inculpatul Burcea Stefan – in declaratia din 11 sept. 2000 – confirma si el implicarea securitatii in cazul Ursu in perioada de detentie: "se pare ca si acolo, la securitate fusese sau era anchetat… am auzit ca era potrivnic lui Ceausescu… din cite imi amintesc nu a fost facuta vreo ancheta la acea vreme, in legatura cu moartea detinutului Ursu Gheorghe…". Burcea spune un fapt relevant legat de modul cum se rezolvau conflictele din camerele din arestul DCP: "impreuna cu acel subofiter interveneam si faceam ordine, fara insa a intra in camera, unde nu aveam voie…". Desi aparent contrazice declaratia lui Popa Dan si ale altora, care spuneau ca cei doi subofiteri, impreuna, aveau obligatia de a interveni in celula, aceasta fraza este semnificativa in cazul de fata, demonstrand, prin chiar gura unuia din inculpati, regimul special pe care-l avea camera respectiva.

Martorul Ionita Stefan, fost subofiter de paza, descrie si el (declaratia de la UP din 9-Aug-02) modul cum inculpatii au determinat pe Clita sa-i aplice victimei regimul prin care l-a dus la moarte, precum si motivele acestui ordin:

"Raspundeam de primirea si distribuirea pachetelor… pentru cei aflati in arestul directiei… In acest arest se aflau si cei cercetati de Securitate, asa cum a fost si detinutul Ursu Gheorghe… Am primit ordin de la col. Creanga ca sa primesc de la familie mai multe alimente, respectiv 'tot ce aduce' pt. detinutul Ursu deoarece exista interesul ca cei ce se aflau in camera cu el respective detinutii Clita Marian si Radu Gheorghe sa consume ei continutul acelor pachete. Noi nu aveam voie sa verificam ce se intimpla in acea camera deoarece era consemn dat scris de col. Creanga in caietul de consemne ce se gasea in camera sefului de schimb. Personal am auzit chiar de la detinutul Clita Marian ca il batea in camera pe Ursu Gheorghe pentru a-i spune ce legaturi avea cu unele persoane din afara. Ofiterii de securitate care aveau detinuti in arestul nostru veneau la usa arestului si prezentau o nota de scoatere din arest semnata de comandantul lor si de ofiterul anchetator in baza caruia luau detinutul si plecau cu el fara ca noi sa stim ce se petrecea mai departe. Despre detinutul Ursu eu am aflat ... ca a fost dus la spitalul Jilava unde a murit, de la colegii de seviciu in ziua respectiva. In acest sens eu si colegii mei am dat atunci rapoarte cu privire la acel eveniment si pe care le-am predat col. Creanga. Clita Marian se lauda fata de noi inainte de eveniment ca daca scoate ceva de la Ursu va fi pus in libertate si acest lucru l-a spus si la alti subofiteri.

Martorul Godeanu Gh. confirma si el (decl. Din 4.sept. 2000), regimul inuman la care a fost supusa victima cu stirea, si la ordinul inculpatilor. Declaratia sa se coroboreaza cu cele de mai sus: "Prima data nu ne-am dat seama de unde vin aceste batai, pentru ca rasuna tot holul Catanga… Ne-am dat seama ca vin de la camera 30… Plut. Munteanu se oprea la vizeta ing. Ursu si il intreba cum este cu scrisorile si cu caietul scris de el impotriva doamnei Elena Ceausescu si lui N. Ceausescu cum a avut acest curaj si prin cine a trimis scrisori la Europa Libera. Dupa ce inchidea vizeta, iar incepeau urletele si bataia…. Clita si Gicuta aveau un program foarte bine stabilit de a extrage informatii de la ing. Ursu, pentru ca la un moment dat ziceau <<sus declari ceva si noua ne spui altceva>>. Camera 30 era camera de exterminare. Din ordinele date in special de Tudor Stanica si Creanga Mihail. Tocmai si ing. Ursu a fost schingiuit si exterminat la ordinele acestora. "

Declaratiile de mai sus se coroboreaza cu precizie, si confirma declaratiile lui Clita Marian date in cursul urmaririi penale din dosarul prin care a fost el insusi trimis in judecata pentru acest omor. Clita dadea un vast numar de detalii descriptive ale actiunilor sale asupra victimei, actiuni ordonate de inculpatii Tudor Stanica si Creanga Mihail. Astfel, in declaratia din 19.4.1995 (Dosarul de ancheta "Clita", vol 3, pag. 173):

"am primit dispozitia (ordinul) din partea lt. Col. Creanga Mihail… si din partea lt.col. Tudor Stanica, ca impreuna cu Radu Gh. sa executam un regim de teroare asupra lui Gheorghe Ursu, arestat in urma unor iscenari comise de organele de militie si securitate… Am fost sfatuit sa executam regim tensionat… in urma caruia acesta trebuia sa spuna tot ce stia… in legatura cu acele note… in care si-a adus dezacordul fata de regimul ceausist. Mai trebuia sa aflam retelele care l-au ajutat pe Gh. Ursu sa scoate materialele scrise din tara in directia unor cotidiene occidentale sau posturi de radio.

…acesta a fost maltratat, schingiuit, si distrus definitiv moral si in parte fizic de catre mine si Radu Gh in urma ordinelor primite de la acei capi ai arestului IGM, respectiv Creanga Mihail si Tudor Stanica.

Supraveghetorii care asigurau paza in arest aveau ordinul de a supraveghea moment cu moment acest tratament inuman, la care era supus Ursu, fara sa intervina, deoarece cunosteau dispozitiile comandantilor la acea vreme: plut. Adj. Burcea, … plt. Adj. Munteanu, plut. Cuzic, plut. Ponomarin [Palamariu],… plut. Anghel,… lt. Maj. Ungureanu… Ne-au fost date catuse din afara…informatiile ce interesau organele competente si pe care eu si Radu Gh. le aduceam la cunostinta in scris, prin notele informative… preluate de lt. Col. Creanga Mihail si date mai departe de acesta col. Vasile (Securitate) care se ocupa de anchetarea lui Ursu, precum si lt. Col. Tudor Stanica.

…in timpul maltratarii la care a fost supus atit in arest cit si in timpul achetei efectuate de ofiterii de militie si de ofiteri ai securitatii statului sub comanda col. Vasile (securist).

… eu si Radu Gh. aveam periodic intilniri… cu lt. col. Creanga si lt.col. Tudor Stanica care ne dadeau indicatii cu privire la regimul care trebuia sa-l administram d-lui Ursu.

… strigatele…scoase de Ursu cind era batut… din ordinele date de sefii militiei de atunci respectiv lt.col. Creanga Mihail, lt. col. Tudor Stanica, acestia doi colaborind strins cu col. Vasile, anchetatorul direct al d-lui Ursu, ancheta desfasurata in birourile securitatii…"

… sub stricta supraveghere a celor mentionati mai sus, care ne mai si ajutau oferindu-ne catuse si indiferenta totala fata de ceea ce se intimpla in arest cu Ursu, deoarece si ei ca si noi nu faceau decit sa respectam cu strictete dispozitiile venite de sus, eu si Radu Gh. fiind recompensati pentru acest tratament administrat d-lui Ursu cu 10-25 zile cistig precum si bani primiti sub semnarea unor chitante cu nume conspirative date de securitate si militie.

Intirzierea ducerii acestuia la Jilava a fost facuta ostentativ de catre sefii IGM-ului si ai securitatii…

Clita Marian a dat in acea perioada numeroase declaratii asemanatoare cu cea de mai sus, in mass-media (o lunga serie de articole in Oglinda, aflate in dosarul de CP "Clita", declaraii la APADOR, inregistrate si transcrise in dosarul curent, declaratii filmate de regizorul Mihalache, din care o mare parte au facut parte din filmul "Babu" difuzat la televiziune, etc.). Iata spre exemplu, o parte din declaratia data la APADOR, la 14 iulie 93:

"… am fost scos eu cu Radu Gh…. de catre seful arestului Creanga M. care ne-a instruit… sa folosim teroarea maxima fata de detinutul Ursu, care era la izolare… Astfel, am fost introdusi intr-o camera de arest…Prin ordine primite de la seful arestului Creanga M. si de la Tudor Stanica, ordine venite direct de la colonelul Vasile Gh., seful cercetarilor penale din DSS… am fost sfatuit atit eu cit si Radu Gh. sa executam regim tensionat… in urma caruia acesta trebuia sa spuna tot ce stia si facuse cu privire la acele note scrise in caietele sale… in care si-a adus dezacordul fata de regimul ceausist…. Datele referitoare la anumiti subofiteri de militie care lucrau la arestul din Rahova despre care am afirmat ca puteau cunoaste… teroarea la care a fost supus Ursu… reflecta realitatea, pentru ca e imposibil ca asa cum eu si ceilalti colegi am constatat ca asupra lui Ursu s-au exercitat violente sa nu fi observat si acestia. Ancheta la inceput in cazul Ursu a fost dusa in paralel de organele de Militie si securitate din spusele victimei. Dar in ultima perioada, tot din spusele victimei, aceasta ancheta a fost preluata mai mult de organele de securitate. ..la 2-3 zile era scos si dus la ancheta… la colonelul Vasile din DSS… Sint scos de Tudor Stanica si de colonelul Creanga care imi spun: <<Ce-ai facut ba ?>>… Le-am raspuns: <<Duceti-l la spital ca moare>>. Mi s-a raspuns: << Lasa ba ca nu avem benzina, masina, si pina la urma cam astea sunt si indicatiile>>. Ostentativ Ursu nu a fost dus la spital tocmai pentru ca se daduse o dispozitie,… din sfera Securitatii, sa se duca pe topogan fiindca cuiva nu i-au convenit acele materiale scrise in nu stiu cite caiete in care omul isi prezenta nemultumirea lui vis-à-vis de regimul Ceausescu".

Contradictiile din declaratiile recente ale lui Clita Marian

Clita Marian si-a schimbat recent declaratiile, insa noile variante nu se sustin din punct de vedere logic, si nici nu se coroboreaza cu declaratiile altor martori credibili. Clita pretinde ca a dat acele declaratii initiale pentru a bani. Insa nici de la procurorul Joarza, nici de la APADOR, nici de la regizorul Mihalache, nu e plauzibil ca a primit vreun ban. Regizorul Mihalache chiar ii multumeste, pe film, pentru ca a dat declaratiile fara nici o pretentie materiala, lucru pe care Clita, tot pe film, il confirma.

Ulterior, Clita a confectionat o noua explicatie pentru declaratiile sale initiale: o suprarealista "intelegere" cu procurorul Dan Voinea, inceputa in 1995. Mai multe fapte vin sa demonteze aceasta noua fabulatie:

• procurorul Dan Voinea nu mai avea dosarul din 1993. Dosarul condamnarii lui Clita l-a facut procurorul Joarza.
• Clita insusi, prin avocatul sau, Nicki Teodorescu, a fost cel care a contactat Procuratura Militara, din arest, in 1993, si nu invers. Scrisoarea initiala a avocatului se afla in dosarul UP Clita, vol. 3 pag. 137, alaturi de adresa interna a procuraturii militare cu privire la acea scrisoare a lui Clita.
• Noua varianta a lui Clita contrazice zecile de marturii de mai sus, precum si inca multe altele din dosarul prin care Clita a fost condamnat definitiv pentru uciderea lui Gheorghe Ursu.
• Clita a incercat exact aceeasi diversiune si impotriva procurorului Joarza. In cererea adresata chiar procurorului Dan Voinea ("Catre sectia Parchetelor Militare, din data de 27.01.1998, in dosarul 16/P/98) Clita debiteaza elucubratii similare, doar indreptate in sens invers: "… dosarul respectiv a fost intocmit profund diletant de un paralel in ale investigatiilor judiciare persoana numindu-se gen. Samoila Joarza… In urma unor discutii purtate la GDS – APADOR… precum si dintr-un imbold etic-moral si a altor interese materiale am considerat sa sensibilizez prin mass-media opinia publica… in care m-am auto-incriminat asasinul lui Ursu… am fost interogat in mai multe etape de gen. Samoila Joarza care a luat depozitia mea ca pe un balon cu oxigen… mascarada reprobabila a rechizitoriului prezentat de gen. Samoila Joarza… din cauza ambitiilor ariviste a gen. Samoila Joarza, care din dorinta asidua de consolidare a scaunului, ocolind cu ostentatie adevaratii faptuitori… Domnule gen. magistrat Dan Voinea inchei… cu speranta ca-mi veti acorda o scurta intrevedere, timp in care va voi mai aduce la cunostinta elemente deosebit de importante referitoare la modul in care s-au facut, vis-à-vis de persoana mea, investigatii referitoare la cazul mai sus mentionat".
• De ce nu a facut Clita aceleasi "destainuiri" in mai 2000, inainte sau macar imediat dupa ce a fost condamnat la 20 de ani inchisoare pentru omor, si a asteptat inceputul actualului proces ? In definitiv, este de domeniul evidentei ca pentru oricine incercarea de a se auto-disculpa ar trebui sa aiba intiietate asupra disculparii altora…
• nu e posibil ca in 1999 Clita sa incerce a obtine avantaje materiale de la Tudor Stanica, cand de fapt din 1996 el nu-l mai acuzase pe acesta de a-l fi instigat la omor.
• Clita l-a acuzat pe procurorul Joarza de a-i fi sugerat "auto-denuntul" si in declaratia din 13 august 1998, la 3 ani dupa asa-zisa "intelegere" cu procurorul Dan Voinea: "Mentionez ca am luat eu fapta de lovire a lui ing. Ursu datorita situatiei in care ma aflam, si la sugestia g-ralului Joarza, acesta din urma propunindu-mi tot felul de avantaje ca arestat in schimbul recunoasterii faptei si ca voi beneficia si de decretele de amnistie data anterior". (Dosar 16/P/98). La acea vreme insa, Clita inca ii mai acuza pe inculpati: "am solicitat asistenta medicala si s-a raportat conducerii aceasta situatie, respective col. Creanga si col. Tudor Stanica, acestia fiind in fapt cei care trebuiau sa ia masuri si sa decide transportarea ing. Ursu la spital…"

Mai mult, din documentele adaugate la dosar de apararea inculpatilor se poate desprinde o transparenta coniventa intre inculpati si Clita:

• nu se explica altfel cum Clita, care este arestat, a avut acces la dosarul din instanta si la toate informatiile pe care le invoca. De exemplu, in cererea din 21.10.2002, la 6 luni dupa depunerea "marturiei" sale, pretinde ca "ceea ce am relatat nu s-a consemnat". In "declaratia de presa" (pag. 137) da detalii de ordin intern ale Parchetului (pag. 140): "…Se face recurs in anulare la Ministrul Stoica care trimite spre rezolvare procurorului general Mircea Criste, care la randul sau il cheama pe Dan Voinea si-i spune sa se ocupe de caz. Acesta din urma paseaza tot ce este legat de cazul Ursu, col. Magistrat Stanca…" etc.
• cum altfel se poate explica faptul ca Clita pretinde ca are de facut "dezvaluiri importante, necunoscute pana acum". De unde putea Clita sa obtina informatii noi in legatura cu acest caz, care sa duca "la formarea unei concluzii indubitabile privind adevarul in cazul Ursu", cand el a fost in stare de arest in tot acest timp.
• nu se explica altfel cum la ora actuala Clita insista cu atata asiduitate sa-i disculpe pe inculpati, ba a ajuns sa-si ceara, cu orice prilej, scuze - vezi declaratia sa din instanta, cererea din 21.10.2002, articolul din National din 29.01.2001, ca si "declaratia de presa" (pag. 141), desi martorii Baicoianu si Streanga pretind ca Clita "avea un cui" si voise sa "i-o plateasca" inculpatului Tudor Stanica. Ce l-a facut pe Clita ca dintr-o data sa nu mai vrea nici sa i-o plateasca, nici sa nu mai aiba "un cui" impotriva fostului sef al DCP, fost vicepresedinte la Credit Bank, actual consilier la Banca Populara Romana ? Ce motiv / interes are cu aceasta asiduitate ? Daca acuzatiile initiale Clita le-ar fi facut ca sa se razbune pe inculpatul Tudor Stanica, atunci de ce s-a hotarit ACUM sa NU se mai razbune ? Daca ar fi fost adevarat ca Tudor Stanica l-a batut pe Clita, sau a pus sa-l bata, in 1989, ce servicii i-a facut Tudor Stanica intre timp de l-a convins pe Clita sa nu se mai razbune, ba mai mult, sa-i ceara scuze, si sa insiste cu atita vehementa in a-l soate basma curata, cind el, Clita, tot condamnat a ramas ?

Declaratiile lui Baicoianu, Streanga si Carpen

Este evident ca Baicoianu a dat declaratia notarizata in Febr. 2001 ca un serviciu tot inculpatului Tudor Stanica:

• Ce alt interes ar putea sa aiba, sa se implice in acest proces, sa scrie 6 pagini, in aceesi zi - 17 februarie 2001 - cu Streanga (prietenul declarat al lui Stanica), la acelasi notar din Ploiesti, si apoi sa se puna la dispozitia instantei ? Nu putea fi vorba sa-l apere pe "prietenul" sau "de suferinta" Clita, deoarece nu Clita e inculpatul acum !
• In definitiv, de ce nu a venit atunci, din 1995 pina in 2000, in toti acei ani cind prietenul sau "de 25 de ani", "Bita", era anchetat, judecat, si in final condamnat, pentru un omor pe care el, Baicoianu, "stia" ca nu-l facuse ? De ce nu l-a ajutat cu o declaratie "salvatoare" pe prietenul sau de o viata si "coleg de suferinta", si insista atit de mult acum sa-i ajute pe unii dintre cei care "l-au privat si pe el, pe nedrept, de libertate" ? Daca, conform propriei declaratii, face aceasta "cu constiinta curata si credinta in Dumnezeu", pentru a salva un "invinuit pe nedrept" , de ce n-a facut-o, timp de 5 ani, atunci cind Clita , prietenul sau, era cel "nedreptatit" ?
• Mai mult, daca Baicoianu are asa o contiinta curata, de ce n-a facut publica imediat, atunci in anii ‘90, acea "intelegere" – de cand pretinde ca a "aflat" ca se pregatea sa se faca "nedreptatea" lui Tudor Stanica. Sau macar de ce nu l-a pus in garda pe acesta inca de atunci ?
• De altfel, Baicoianu se contrazice singur si retracteaza in instanta o parte esentiala a propriei declaratii notariale: de unde pretindea ca "am fost chemat la DCP unde d-l Voinea mi-a cerut sa-l sustin pe Clita, amenintindu-ma… Despre aceste presiuni cunosc mai multi ofiteri din cadrul directiei, intre care si d-l Mihaiasa Dorin, Dumitru Viorica, col. Ciocan Aurel, col. Botonadi Alexandru, col. Matei Ilie", in instanta intreaga farsa cade de la sine, cu cei 5 martori-colonei cu tot: "In declaratia de la notar am spus adevarul mai putin afirmatiile ca am fost chemat de d-l general Voinea la IGP".
• Dupa cele de mai sus probabil ca nici nu mai are importanta sa amintim si celelalte neconcordante din declaratia lui Baicoianu, de ex.:
• In decl. Notariala, pag. 144: "… un prieten de suferinta in persoana lui Clita Marian cu care am impartit mai mult necazurile timp de peste 25 de ani… In perioadele cit a fost in libertate (intervale cuprinse intre 1990 ? – 2000) ajutindu-ma la derularea afacerilor…Astfel… atunci cind ne aflam la restaurant sau la un chef mi-a spus ca libertatea lui o datoreaza lui Voinea…".
• In Instanta: "La cererea lui Marius am dat o declaratie in care pur si simplu l-am jignit pe Clita… Impotriva lui am depus plingere la MI – Corpul de Control… A lucrat la soc. mea ca sef de echipa muncitori necalificati timp de 7-8 luni… Dupa discutiile relatate m-am intilnit o singura data cu Clita la rest. Bucuresti si m-am indepartat de el atat de tare incat paznicii de la biroul meu l-au imbrincit. Atunci la H. Bucuresti nu am discutat nimic in leg. cu moartea lui Ursu..."

• In aceeasi situatie se afla declaratiile martorului Streanga, prieten declarat al lui Tudor Stanica (cf. propriei declaratii din instanta: "Sunt in relatii bune camaraderesti cu Tudor Stanica").

• Streanga a dat o declaratie notarizata in aceeasi zi cu Baicoianu si la acelasi notar din Ploiesti, insa Baicoianu pretinde in instanta ca nu l-a vazut pe Streanga in acea zi la acel notar.
• In acea declaratie notariala (pag. 144) nu apare nicaieri Carpen Petre (pretins martor al discutiei sale cu Clita), iar in declaratia din instanta (11.09.2002) apare ca un personaj esential, care a participat decisiv la acea discutie: "in discutie a intervenit si acel Carpen Petre care a accentuat ca situatia e foarte grea pentru Stanica si ca ar fi bine sa se realizeze intilnirea." In fapt, Carpen Carpen Petre, in declaratia din 30.10.2002, contrazice flagrant pe cea a lui Streanga: "Din acea discutie eu nu am inteles daca Clita dorea sa-si ceara scuze de la Stanica… sau daca dorea sa obtina un avantaj material de la Stanica Tudor".
• Interesant este ca in declaratia notariala, Streanga insusi sustine ca Clita a recunoscut ca l-a batut pe Ursu la ordinul Securitatii: "fiind in celula in arestul DCP, fiind omul bun la toate, viata in arest fiind mai convenabila decat in penitenciar, a <<primit>> in camera pe acest inginer Ursu – aflat in atentia securitatii statului si care i-a cerut sa-l " "sparga" in sensul de a-l face sa vorbeasca, securitatea trebuind sa primeasca marturisirile lui. Ca mai direct, mai indirect, sa se ocupe de el, terorizandu-l… Mi-a spus ca i-a aplicat toate metodele de care era in stare… de la prietenesti la terorizare, dar acesta tot nu vroia sa vorbeasca si actunci l-a si batut…". Deci un martor al apararii, prieten declarat al inculpatului Tudor Stanica, coroboreaza in acest fel toate celelate probe din care rezulta ca Ursu a fost torturat si ucis la ordinul Securitatii. Ceea ce urmareste insa acest martor este de a-l disculpa pe Tudor Stanica, prin fraza "niciodata nu a afirmat ca Tudor Stanica i-ar fi cerut ceva in legatura cu Ursu". Lucru care este contrazis nu numai de zecile de marturii existente impotriva acestui inculpat, dar si de logica faptelor in discutie: nu este posibil ca aceasta stransa si durabila relatie a Securitatii cu Clita pe care Streanga o descrie prin gura chiar a lui Clita, sa fi trecut peste capul sefului DCP a Militiei, in al carei arest si sfera de raspundere Ursu s-a aflat, conform tuturor documentelor existente, in intreaga perioada cat a fost arestat. (Vezi, in acest sens, si declaratiile lui Scarlet, Popescu Fl., Palamariu, Clita, etc., care arata ca Securitatea nu putea ancheta un detinut din IGM fara acordul sefului DCP). Aceasta marturie il acuza si ea, in fapt, pe inculpat, caci el era in ultima instanta raspunzator de viata arestatilor Militiei, chiar daca, asa cum pretinde Streanga, "cei de la securitate au mai mare putere decat cei de la Militie". De altfel, din majoritatea marturiilor relevante in acest dosar, rezulta chiar aceasta schema: desi ordinul initial a venit de la Securitate, si ancheta era condusa de acestia, inculpatii, in calitatea lor de raspunzatori ai directiei si respectiv arestului unde atat victima cat si calaul se aflau incarcerati, au acceptat, aprobat, si transmis ordinul direct executantului. Mai mult ei, au supervizat executia si intarziat in mod deliberat transportarea la spital, astfel incat sa se elimine sansa supravietuirii victimei.

Intarzierea deliberata a ducerii la spital

Acesta rezulta din foaia de obs. Spital 5047 (dosar UP Clita, vol. 2, pag. 92), unde se mentioneaza ca Ursu "acuza dureri in epigastru cu iradieri in tot etajul abdominal de vineri 15.11.85), din consultatia oncologica (acelasi volum, pag. 93: "false membrane – leziunea mai veche de 24 ore"), raportul de constatare medico-legal (acelasi vol, pag. 98), avizul comisiei de avizare si control IML (pag. 100: "lovituri repetate cu corpuri dure, cu 3-4 zile inainte de moarte", "intre lovituri si moarte e o legatura de cauzalitate"), autopsia din 1985 (dosar UP Clita, vol. 1, pag. 86-88), si completarea acesteia din 1993 (vol. 2, pag. 103-104). Rezulta de asemenea din marturiile lui Casapu (de unde rezulta ca dupa administrarea bataii fatale din noaptea de 14-15 noiembrie, victima nu numai ca nu a fost ingrijita, dar a fost in continuare torturata de anchetatori si de executantii din celula). De asemenea, din declaratiile lui:

• Harsu ("de citeva zile il durea abdomenul insa cu toate ca a batut in usa de la camera de arest ca sa fie scos la medic nu a fost bagat in seama… acesta a fost batut si tinut cu infectie interna pana la septicemie").
• doctorului Hristenco Vladimir, medic chirurg –sef sectie chirurgie la Jilava in nov. 85, cel care a fost mana intai la operatia asupra victimei (Decl. din 20 febr. 1990, Dosar UP Clita, VOL 2, pag. 125): "Cind am deschis abdomenul am constatat existenta eclatarii (rupturii) intestinului subtire, care fusese prins intre coloana si cu ce a fost lovit… La timpul respectiv am apreciat vechimea acestor echimoze intre 36 si 48 de ore de la producere. … Am discutat cu bolnavul care mi-a spus ca are dureri abdominale de doua zile… banuiam ca mecanismul de producere era legat de anchetare… Ursu Gheorghe a stat de vorba cu medicul Constandache Ion… Constandache Ion mi-a spus ca Ursu Gheorghe i s-a confesat relatindu-i ca a fost molestat in cursul arestului… sau al anchetei… In cadrul operatiei s-a precizat diagnosticul de peritonita prin perforatie, ruptura de ansa intestinala, leziune cu aspect traumatic".
• Doctorul detinut Costandache (decl. 5 martie 1990, Dosar UP Clita VOL 2, pag. 134): "…Bolnavul mi-a relatat ca in detentie a fost batut cu virful pantofilor, cu spitul, dupa cum s-a exprimat el, in abdomen…in discutia pe care am avut-o cu Ursu Gheorghe, acesta mi-a spus ca in timpul anchetei acesta a fost maltratat de anchetatori…". Tot Constandache mentiona in 1990 (cind marturiile sale sunt credibile, ca putinta de rememorare, nivelul detaliilor si coroborare cu alte marturii, ceea ce nu e cazul cu declaratia lui recenta), ca victima i s-a destainuit ca fusese " lovit de detinutii din camera de arest… in urma cu citeva zile… cu spitul in abdomen", ca Ursu a povestit in franceza ca fusese arestat "din cauza jurnalului in care critica regimul… ca i se bagase pe git o chestiune de valuta si astfel a fost arestat." Ca la operatie a vazut "False membrane in curs de formare… plus starea organelor abdominale (lichid cu continut septic) demonstrau ca leziunea nu era de data recenta, durind de zile si nu ore… Ursu Gheorghe Emil imi mai spusese ca s-a plins celor insarcinati cu paza arestului Rahova , de faptul ca a fost batut si se afla intr-o stare grava, dar ca nu a fost luat in serios decit in momentul cand manifestarea bolii a devenit grava, voma, refuzul mincarii, etc".
• Doctorita Marinescu Sorana (decl. in instanta, 29-1-2003; a dat declaratii similare in 1990, 1998): "Arestatul avea in regiunea epigastrica, echimoze, de asemenea avea echimoze in zona abdomenului superior si acuza subiectiv dureri foarte mari. Mi-a spus ca a fost batut si ca-l doare de vineri iar la mine a fost prezentat duminica dimineata la ora 6.00… Ursu mi-a spus in timpul procedurii de reechilibrare ca vineri a comunicat cuiva din personalul de intretinere ca are dureri… Mi-a mai spus de asemenea ca a varsat mai intii verde in ziua de vineri si ca dupa aceea a inceput sa verse sange… Cand a fost adus de politie, Ursu avea foaia de "detinut" alba, necompletata. Prima care a facut mentiuni in aceasta am fost eu. In aceasta foaie trebuiau trecute pentru fiecare detinut … toate consulturile care au fost facute, bolile gasite, tratamentele efectuate… Pe acea foaie era completat doar numele detinutului, nu se facuse nici macar mentiunea consultului in intrarea in arest". In declaratiile din dosarul UP si procesul Clita "[Ursu] mi-a declarat ca de vineri prezenta pirozis (arsuri pe esofag), dureri in epigastru cu iradieri in tot etajul abdominal, varsaturi bilioase (verzi)… Bolnavul a spus ca inca de vineri a raportat celor in drept despre aceasta situatie, dar a fost adus la spital numai duminica". (Declaratie 20. febr. 1990, Dosar UP Clita, VOL 3, pag. 8). "Ursu mi-a spus ca de vineri prezinta dureri mari in tot etajul abdominal". (Declaratie TMB 22.03.99)
• Doctorul Ionetec Gh. (declaratie in instanta, 11.dec.2002): "Ursu a spus ca a cerut in repetate randuri sa fie dus la spital pentru ca-l durea burta…". In decl. din procesul Clita (dosar 1/1998/ pag. 318): "bolnavul… a fost adus sambata seara sau duminica dimineata… mi-a spus ca de miercuri dimineata se simte foarte rau… mi-a spus ca a cerut sa fie dus la spital si a fost adus decat in ultimul moment… acest lucru l-a cerut de miercuri dimineata… avea mai multe echimoze, eu le-am vazut… proveneau din mai multe lovituri…".
• Dr. Mihaly Zoltan (radiologul care I-a facut radiografia victimei, decl. 28.iunie.1990, dosar UP Clita, vol. 3, pag. 19: "Bolnavul era intr-o stare foarte grava, era in semiconstienta, gemea… In practica medicala sansele de supravieture unei perforatii scad mult dupa 12 ore de la producere, chestie notorie in lumea medicala. Pe de alta parte perforatia produce dureri mari bolnavului. Ramane pentru mine inexplicabila aducerea tardiva a bolnavului intr-o faza avansata a bolii".
• Din declaratiile partii civile Ursu Andrei, care a fost chemat la Jilava pentru a ridica "efectele" tatalui sau ("o camasa rupta fasii, plina de sange, pantalonii si un prosop pline de sange", etc.), si unde un infirmier i-a spus "Special ii aduce aici in ultima clipa, cind nu se mai poate face nimic". Rezulta ca aceasta practica a Securitatii si Militiei de a scoate in ultima clipa un bolnav din arest, pentru ca decesul sa nu se produca acolo, ci la spital, era curenta.

Faptul ca organele de cercetare stiau de stiuatia critica a victimei rezulta chiar si din declaratia lui Popescu Florea, cel care a anchetat victima pentru pretextul cu valuta, si care I-a prezentat materialele chiar pe 15 noiembrie: "Ursu Gh. acuza ca are dureri stomacale"…

Mutarea celor trei in aceeasi camera

Din multe marturii rezulta ca ordinul de mutare a celor trei detinuti (Ursu, Clita, Radu Gh.) in aceeasi camera a venit de la inculpati. De exemplu, Danciu Florin, si el fost ofiter DCP (in decl. in 29-1-2003) spune ca "Toate miscarile arestatilor dintr-o camera intr-alta… erau dispuse de catre seful directiei". De altfel, inculpatul Tudor Stanica admite ca: "Aprobarile pentru astfel de mutari se dadeau de Directorul Directiei, loctiitorul acestuia, sau in lipsa lor de seful arestului". Inc. Creanga confirma aceste aspecte. Martorul Alecu Ioan, fost sef de arest pana in aug. 1985, declara in procesul Clita (27 nov. 98, pag. 313): "Deplina atributie ca loctiitor al sefului directiei o avea Tudor Stanica sa repartizeze detinutii pe camere…"

Din extrasul cu mutari camere arest 1985 - Pg. 438-439, rezulta clar ca victima a fost mutata deliberat cu Clita si Radu Gh. pe sectiunea Catanga, mai intai la camera 30 (pe 18. X. 85) si apoi la camera 34 (pe 14. XI. 85). Singurul motiv oficial invocat de martori si chiar de inculpatii insisi a fost ca detinutii anchetati in aceeasi cauza sa nu stea in aceeasi celula. Din nou, din declaratia de inculpat a lui Tudor Stanica: "Transferul unui detinut… intr-o alta camera se facea in situatiile in care nu era posibila intr-o alta modalitate ca detinutii cercetati in aceeasi cauza sa stea in camere diferite". La fel precizeaza si inc. Creanga. Acest motiv insa nu se aplica in cazul lui Ursu, Clita si Radu Gheorghe: Ursu nu era arestat in aceeasi cauza cu nici un alt detinut, deci nu exista nici un motiv sa fie separat de vreunul din fostii colegi de camera. Deci nu exista NICI O ALTA EXPLICATIE A MUTARII CELOR TREI IMPREUNA DECIT cea sustinuta si de martorii Popa, Palmariu, Udrea, Clita, Pascale, Munteanu, etc., si cea a rechizitoriului, si anume: ordinul dat de inculpatii Tudor si Creanga.

Alte probe ca Clita si Radu Gh. erau informatori

Pe langa declaratiile de mai sus ale lui Palamariu, Cristian Martin, Pascale, Munteanu, Udrea, Popa Dan, Clita insusi etc):

• Danciu Florin (ofiter din DCP, in decl. in 29-1-2003) "Radu Gh. … uneori furniza si informatii… mentiunea <<folosit la activitati speciale>> permitea liberarea sa in conditiile legii mai devreme."
  
  

Uscatu Emanoil Octav: "… cind eram cu cei doi ofiteri a venit si Tudor Stanica care a zis ca cu banii pe care ii va scoate de la noi se va face un etaj la un bloc ce se vedea din camera de ancheta si in caz ca nu vom da bani le-a zis celor doi ofiteri sa-mi rupa oasele. … Gicuta si Clita Marian erau informatorii celor doi ofiteri si ma trageau de limba sa le spun aspecte ce-i intereau pe ofiteri...."

Balaci Ilie: " … odata a fost introdus un detinut pe nume Clita cu misiunea de a-l tortura pe Australian… Col. Baciu... m-a batut intr-o noapte intr-un birou de la directia cercetari penale.; de asemenea am fost batut de capitanul Mandache...

Bondreanu Marian: "...am stat in camera... cu un recidivist pe nume Gicuta. Acesta era informator de camera si il scoteau de multe ori si chiar il mutau in alte camere dupa care il aduceau inapoi." (Se vede practica folosita si in cazul Ursu de a fi mutate informatorii in camere cu victimele).

Calina Nicolae: "Am stat in mai multe camere, intrucit in fiecare camera erau informatori care procedau la extragerea de informatii, unii prin batai, altii "te trageau de limba"... Am stat in camera cu Radu Gh. zis Gicuta acesta fiind violent ne batea si ne ameninta. Gicuta era lasat de gardieni sa-l bata pe doctor...."

Daescu Gh: "Am stat in camera si cu detinutul Clita Marian, condamnat pentru furt. Acest detinut era informatorul lui col. Tudor Stanica si retin ca-l scotea din camera sub diverse pretexte... ".

Legatura dintre inculpati si Securitate

Se stie cu prisosinta ca ing. Gheorghe Ursu a fost anchetat de Securitate in timpul detentiei sale la arestul DCP al IGM. Cand inc. Creanga recunoaste ca "Gheorghe Ursu nu era arestatul nostru respectiv nu era anchetat de cadre ale Militiei ci de cadre ale Securitatii…", el in fapt recunoaste ca inculpatii au facut, cu buna stiinta, in intregime jocul Securitaii, la ordinul acesteia luand victima in raspunderea lor in arestul DCP al IGM, cu toate consecintele regimului aplicat acestuia, facandu-se astfel in final raspunzatori pentru uciderea lui, chiar daca ordinul initial a pornit de la Securitate.

In acest sens, pe langa probele enumerate mai sus (vezi si marturiile lui Clita: "notele informative… preluate de lt. Col. Creanga Mihail si date mai departe de acesta col. Vasile (Securitate) care se ocupa de anchetarea lui Ursu, precum si lt. col. Tudor Stanica… Ursu … era batut… din ordinele date de sefii militiei de atunci respectiv lt.col. Creanga Mihail, lt. col. Tudor Stanica, acestia doi colaborind strins cu col. Vasile, anchetatorul direct al d-lui Ursu, ancheta desfasurata in birourile securitatii…", etc.), se adauga marturiile lui:

Radu Gh.: "Ursu mi-a spus ca a fost batut si sus la ancheta si precizez ca era anchetat mai mult de cei de la Securitate".

Caracostea Stere - co-celular din prima luna de arest. Declaratie 30 nov. 1990 – in dosar UP Clita, VOL 2, pag. 21-22: "[Ursu] povestea ca a fost batut de un capitan sau maior de securitate… spunea ca acel ofiter il mai cercetase cu ceva timp in urma, il lasase si acum il reancheta".

In declaratia de la TMB din 19.5.99 "[Ursu] mi-a spus ca a fost arestat pentru ca s-a impotrivit regimului… Dupa bataile care i-au fost administrate de anchetatori… inginerul Ursu… starea sanatatii devenise subreda… Mi-a spus ca era batut de anchetator, ofiter de Securitate, intrucit acesta dorea sa divulge si numele altor colegi… La putin timp dupa ce a fost adus de la ancheta cu urme vizibile pe partea dreapta a obrazului si zona nasului si a urechii. Am observat urme de singe… "Mi-a povestit in celula ca anterior cind era in stare de libertate a fost anchetat de acelasi ofiter de Securitate"…[inginerul Ursu] era plin de rani si avea palmele umflate…In ultima perioada inginerul Ursu se afla intr-o stare critica… Dupa ce venea de la ancheta mie mi se parea ca avea tulburari psihice, … suferea atit fizic cit si psihic".

"…la un moment dat, cind a venit de la ancheta, Ursu Gheorghe a spus a fost tras de par si injurat… Oricum, cel care il anchetase fusese de la Securitate (asa a spus el)".

Cimpoeru Vasile: "Ursu Gheorghe era anchetat de un ofiter de Securitate… Mi-a spus ca era anchetat de Securitate pentru ca i-au gasit un jurnal…" "Mi-a spus ca-l ancheteaza un ofiter de la Securitate din cladirea vecina…"

Manda Gheorghe: "Ursu Gheorghe ne-a povestit ca a fost cercetat de Securitate si ca la Militie a fost adus pentru <<un dolar>>. Mai spunea ca avea un jurnal in care scria de familia Ceausescu si ca era corespondent la Europa Libera".

Radu Vasile: "… el ne-a spus ca ar fi retinut intrucit i s-a gasit un jurnal in care a facut aprecieri injurioase la adresa familiei Ceausescu. … a fost scos la ancheta de 2-3 ori [in intervalul de 3-5 zile cit au fost co-celulari, nn], si cind a revenit ne-a povestit ca a fost intrebat in legatura cu caietul respectiv".

Daescu Gh: "Despre Ursu am aflat ca la securitate unde era anchetat ar fi fost batut bestial si dupa iesire am auzit ca ar fi murit"

Ghiorghe Florea: "am aflat ca in acea perioada era arestat si ing. Ursu... am aflat ca era arestat de securitate".

Ionita Stefan: "In acest arest se aflau si cei cercetati de Securitate, asa cum a fost si detinutul Ursu Gheorghe".

Tulea Nicolae descrie colaborarea si in alte cazuri, a inculpatului Tudor Stanica cu Securitatea, in speta cu seful directiei a 6a a DSS, col. Vasile Gheorghe: "... Eu am stat in camera cu … parintele Calciu - acesta a luat bataie in arest si noi auzeam aceste batai. Acesta a fost batut de ofiteri de securitate care aveau un birou de ancheta deasupra celulelor 20, 21 si 22 de la arestul IGM... La noi in camera au fost adusi 5 demonstranti de la Brasov si retin ca col Tudor Stanica ii intreba cine era conducatorul. Aceasta ancheta a fost facuta de Tudor Stanica cu col. Vasile de la Securitate si retin ca Stanica avea un baston de lemn cu care ii batea la picioare pe cei de la Brasov..."

Damian Constantin: "L-am vazut si la securitate si jos in arest… A fost adus de la securitate la IGM."

Damian Costica: "Ursu a fost adus de la dir. 6-a a Securitatii".

Faptul ca ancheta de la Militie era o formalitate ce nu putea justifica prelungirea arestarii, care s-a facut deci la ordinul Securitatii rezulta si din declaratia lui Popescu Florea, anchetatorul de la Militie a victimei: "De la inceput acesta a recunoscut faptele retinute in sarcina sa". Acesta mentioneaza ca cauza lui era "simpla", existau toate probe, si l-a scos la ancheta pe Ursu de putine ori, si ca prezentarea materialului pe 14 sau 15 nov nu a durat mai mult de 10 minute, ca fata de el, Popescu Florea, Ursu "a avut o comportare corecta", "sincer" si "recunoscind faptele". Rezulta de aici ca, impreuna cu intregul regim de tortura aplicat victimei, si pedeapsa cu trei zile de izoloare severa (ordin semnat de inculpatul Tudor Stanica) a fost legat tot de ancheta Securitatii. Pretextul invocat pentru acea pedeapsa, ca victima "sfideaza conducerea Directiei" arata in sine ca

Relevanta in sensul necesitatii colaborarii inculpatilor cu securitatea este si declaratia lui Scarlet Gh.- seful DCP din Militie 1985.

Din declaratiile acestuia rezulta ca a fost plecat in perioada acestor evenimente, fiind inlocuit la conducerea DCP de inculpatul Tudor Stanica.

Scarlet declara in 31 iulie 1995 (dosar UP Clita, vol 3, pag. 106): "In 1990… m-am documentat… din discutii [cu Popescu Florea si alti ofiteri] am inteles ca in timp ce era in arest la noi, [Ursu] a fost scos de lucratori de la Securitate si anchetat…"

Si tot Scarlet declara la urmarirea penala (18 oct. 2000): "De principiu ofiterii anchetatori de la directia a 6a de cercetari penale a securitatii puteau solicita ca detinutii din arestul nostru sa fie scosi pentru audieri fie la birourile lor care se aflau in cladire cu noi, fie in alta camera din cladire. Acest lucru se facea dupa ce seful directiei a 6a sau loctiitorul acestuia solicita incuviintarea in acest sens de la conducerea DCP a IGM. Personal pentru cazul Ursu nu mi s-a facut o asemenea solicitare" In acelasi timp, Scarlet mentine declaratia din 1995, in care mentionase ca victima fusese scoasa de Securitate. Rezulta de aici cu necesitate ca loctiitorul lui Scarlet, si anume inculpatul Tudor Stanica, care era la conducerea DCP in acea perioada, fusese cel care primise – si evident, aprobase – solicitarile Securitatii in legatura cu Ursu. Inca o dovada ca actiunile ordonate de securitate in cazul Ursu nu au avut cum sa treaca peste capul inculpatilor, ci au fost transmise cu stirea si prin intermediul acestora, coroborand declaratiile martorilor Palamariu, Clita, etc.

De altfel, mai multi ofiteri confima ca conduerea DCP nu putea sa nu fie incunostiintata de actiunile Securitatii in legatura cu Ursu. Astfel, mr. Popescu Florea spune (dosar 11/98, pag. 314): "Ofiteri de securitate nu-l puteau scoate pe Ursu din arest decat cu aprobarea sefilor… Stiu ca in arest se aflau persoane care erau informatori ai securitatii si ai militiei… Am primit anumite pasaje din notele informative cu privire la activitatea celor anchetati, respectiv Gh. Ursu…".

Interesant e ca in declaratia din instanta 29-1-2003, acest anchetator spune "Cand am terminat urm. penala i-am spus lui Ursu ca urmeaza sa fie trimis la penitenciar" – deci nici nu se punea problema unui proces, cu atat mai putin a posibilitatii de a fi gasit nevinovat…

Chiar si inculpatul Tudor Stanica admite in declaratia de inculpat, ca "Pentru scoaterea la ancheta de catre organele judiciare din alt organ decat cel al DCP era necesara aprobarea scrisa a unei persoane din DCP"

Probe care dovedesc motivul organelor de Securitate de a-l suprima pe Gheorghe Ursu

Nota din 15.08.85 (pag 2 din dosarul de urmarire penala): "Cazul este cunoscut si analizat la nivelul conducerii Securitatii Statului si MI" si "Prezentat tov. procuror general la 28.08.85", semnat N. Iscrulescu (fost procuror general adjunct). Aceasta data este ulterioara datei la care Securitatea a pretins ca a incetat anchetarea lui Ursu, si cu trei saptamini inaintea arestarii si inceperii torturii in arest.

(Evident ca documentele cu concluziile acestei analize trebuie sa fie in dosarul de urmarire informativa aflat la SRI, acelasi dosar din care au fost extrase notele citate.)

Cf. Raportului DSS nr. D/0290247/30.01.1985 (vol 1, fila 26-27) Vasile Gheorghe si Macri Emil hotarisera

"continuarea cercetarilor sub stare de arest..." si "Intrucit cel in cauza intretine legaturi apropiate cu unii scriitori care se afla in atentia organelor de securitate pentru conceptiile lor dusmanoase, urmeaza ca in cercetari sa se clarifice si natura relatiilor cu acestia".

Scrisoarea din oct. 1985, a lui Gh. Homostean, catre Stefan Andrei, ca urmare a interventiei unor congresmani americani si a departamentului de stat american, in care se mentioneaza cazul de drept comun, ascunzindu-se adevaratul motiv politic al arestarii.

Evident ca dupa aceasta scrisoare, Ursu nu mai putea sa iasa viu din inchisoare, intrucit ar fi dezvaluit tortura la care fusese supus intr-o ancheta politica, demascind deci minciuna oficiala practicata la nivelul conducerii regimului de atunci.

Acoperirea crimei

Doctorul Hristenco: "… Am avut impresia ca anumite organe –au intervenit pentru a se pastra cit mai multa discretie asupra cauzelor mortii lui Ursu Gh. Este vorba organele de contrainformatii".

Dr. Constandache: "In legatura cu decesul lui Ursu Gheorghe am fost interogat de ofiterii de contrainformatii ai spitalului Jilava".

Faptul ca in acest caz nu s-a facut nici o ancheta interna la DCP

Insusi asistentul medical Damian (cel numit "Menghele") declara ca s-a stiut ca Ursu a decedat datorita batailor primite. In decl. din instanta, pag. 429, el spune ca s-a stiut inca din ziua decesului victimei ca moartea a fost violenta: "Am aflat de la spital ca a fost lovit… In momentul cand am dat telefon am aflat ca Ursu a murit in urma unei lovituri m-am suparat si m-am dus la cei doi arestati [dintre care] Clita… si le-am facut scandal de ce l-au batut pe Ursu Gheorghe… i-am intrebat cu ce l-au lovit… Convingerea mea e ca peritonita s-a declansat datorita acelei lovituri…". Totusi inculpatul Tudor Stanica (care nu este logic sa nu fi stiut ceea ce subalternul sau stia despre moartea lui Ursu – era doar un eveniment totusi, destul de rar…), ca sef al DCP a Militiei nu a facut nici o cercetare pentru lamurirea acestui morti. Este inca o dovada a intentiei de a musamaliza asasinatul, si a coniventei dintre conducerea DCP a Militiei si cea a directiei a 6-a a Securitatii. Aceasta colaborare a continuat si dupa uciderea lui Gheorghe Ursu, in operatiunea de musamalizare care a urmat.

De altfel, daca Clita ar fi fost singurul vinovat, DCP si inculpatul Tudor Stanica l-ar fi gasit vinovat inca din 85, si nu s-ar mai fi facut intreaga operatiune de acoperire, falsificare a cauzelor mortii, etc.
De altfel, inculpatii instituisera un regim de teroare si pentru alti detinuti. Tortura si chiar uciderea detinutilor era o practica curenta in institutia condusa de Tudor Stanica si Creanga Mihail in perioada aceea, si se facea cu stirea si la ordinele acestora. Rezulta fara tagada ca inculpatul Tudor Stanica chiar participa direct la torturile aplicate detinutilor. Toate marturiile de mai jos sunt ale unor detinuti in arestul DCP – IGM in perioada sept-nov. 1985:

Uscatu Emanoil Octav: ""In timpul detentiei am fost cercetat de doi ofiteri Lupu si Pascale si o data cind eram cu cei doi ofiteri a venit si Tudor Stanica care a zis ca cu banii pe care ii va scoate de la noi se va face un etaj la un bloc ce se vedea din camera de ancheta si in caz ca nu vom da bani le-a zis celor doi ofiteri sa-mi rupa oasele. Astfel eu am fost batut de cei doi ofiteri Lupu si Pascale si prima audiere a mea a durat 18 ore... Imi amintesc ca auzeam urletele si a altor detinuti ce erau batuti ca de exemplu detinutul Avram de la camera 28. Gicuta si Clita Marian erau informatorii celor doi ofiteri si ma trageau de limba sa le spun aspecte ce-i intereau pe ofiteri....Cel mai tare m-a batut col. Lupu si datorita loviturilor primite am ramas cu modificari fiziologice la degetele de la miini. Eu nu am primit ingrijiri pentru ranile suferite... Depre ing. Gheorghe Ursu am auzit de la detinutii care au fost mutati odata cu mine precum ca a fost omorit insa nu mi-au dat amanunte."

Tulea Nicolae relateaza atat alte cazuri de tortura – ce erau frecvente, cat si un alt caz de deces: "In arestul condus the col. Creanga se batea ca la carte… In camera era de regula si un detinut informator care lucra direct cu anchetatorul si drept recompensa acesta avea dreptul la doua vorbitoare pe luna si i se scadea din pedeapsa 15 pe luna… Odata am fost scosi la lucru (se construia ceva pentru gospodaria MI 10) si unuia dintre noi i s-a facut rau in timpul lucrului si a decedat. … Eu am fost batut de Tudor Stanica si col. Baciu cu bastonul in biroul lui Tudor Stanica insa am rezistat acestor torturi. Dupa bataie noi nu eram ingrijiti de medicul arestului."

Anghel Ion mentioneaza si el alte cazuri de tortura si omor in anchetele de la DCP – IGM: "In timpul anchetei am fost batut si torturat pina lesinam si eram dus in camera cu patura. Eu am fost batut de ofiterii anchetatori cpt. Matei si un locotenent poreclit de detinuti "ciinele rosu" iar Mihaiasa ma ameninta cu "cruciada" in sensul ca ima va aresta rudele, parintii si membrii familiei mele. Col. Tudor Stanica a ordonat sa fiu dus in biroul lui unde mi-a adresat injurii si amenintari ca sa declar ce vroia el si lucruri despre care eu nu stiam nimic.... Atit pe Baciu cit si pe col. Stanica ii stiam de la o petrecere cu seful lor generalul Pop de la MI... La acea petrecere am fost provocat de col. Stanica sa spun un banc cu coana Leana si ei m-au inregistrat dupa care am fost arestat... Intr-o noapte am fost scos din camera de doua ori de gardieni ca sa acord asistenta medicala unor detinuti ce se aflau sus in camerele de ancheta si care nu se simteau bine datorita anchetei. Ambii detinuti erau morti insa..."

Axinte Emil mentioneaza bataile de pe Catanga care se auzeau in tot arestul: "Pe Catanga era un infern pe care nu-l suportam si I-am raportat acest lucru unui ofiter pe nume Ungureanu… Auzeam din camera tipetele si urletele, in special noaptea, ale detinutilor batuti"

Badaran Argentina descrie cum medicul arestului Damian (cel care ar fi trebuit sa-l trateze pe Ursu Gh…) ajuta de fapt in operatiunile de tortura, si descrie si ea un alt caz de omor prin bataile din arestul DCP-IMG: "…Noaptea auzeam tipete de la cei care erau batuti in birourile de ancheta care se gaseau deasupra arestului. Inainte de a fi batuti detinutii erau vazuti de medicul Damian care stabilea daca acestia suportau bataia. Si sotul meu a fost batut, eu vazindu-l cu singe pe cap; l-am vazut batut si eu si cei 7 frati ai lui. Din cauza torturii [sotul meu] Mirea Marin a fost dus la spitalul Jilava unde din cauza batailor, ulterior, a decedat. Nu s-a facut ancheta pentru decesul sotului meu cu toate ca acesta se afla in greva foamei cind a decedat. Practic cei din arest erau intrebati de col. Creanga despre ceea ce se petrecea in camerele de arest. ... am auzit de la sefi ca ofiterii de securitate erau tolerati acolo…. In arestul IGM am vazut-o pe tiganca ce era in arest batuta rau ca a fost nevoie sa o tinem in cearsafuri ude iar alte detinute aveau palmele si talpile umflate de la bataie."

Banulescu Maria descrie tortura intre detinutele femei, si colaborarea medicului cu anchetatorii: "… in camera cu mine era si Daniela … care colabora cu anchetatorii mergind pina la brutalizarea detinutelor; astfel pe Baciu Vasilica a batut-o ca a obtina informatii suplimentare pentru anchetatori… auzeam in alte camere in care erau anchetati detinutii, urlete si tipete. Medicii nu interveneau la detinutii bolnavi decit cu aprobarea anchetatorilor pe care acestia o dadeau numai daca cei arestati colaborau. Asa s-a intimplat de exemplu cu detinuta Lazar Elisabeta arestata cu mine in acelasi dosar care a avut venele de la mina rasucite.

Barbu Costica: "Cat am stat in arest am observat ca unii dintre detinuti veneau batuti de la camerele de ancheta. .. Auzeam noaptea cum erau batuti detinutii in alte camere…"

Barbu Ion: "… am fost anchetat de ofiterii Neagu, Pascale si Lupu Ctin. Acestia ma bateau in timpul anchetei ca sa declar cum vroiau ei. Din cauza batailor am lesinat in timpul anchetei si am fost dus cu patura in celula insa nu am primit ingrijiri medicale. Eram batut ca sa declar ce stiu despre aur si valuta pe care nu le aveam. Auzeam si ziua si noaptea racnetele de durere ale detinutilor batuti. In celule era si cite un informator. Si detinutii care au fost cu mine au fost batuti..."

Boldei Stefan: "…[un tanar] tin minte ca fusese batut si era operat pe abdomen. Acest tinar mi-a spus ca le-a zis anchetatorilor ca era operat insa acestia mai tare l-au lovit… Imi amintesc cum intr-o seara am auzit cum intr-o camera ce se gasea deasupra celulei in care ma gaseam era batut cineva..."

Bondreanu Marian: "...Cit am stat in arest respectiv pina la data de 25-03-86 timp de 6 luni... auzeam ca unii din detinuti erau batuti. De regula ii auzeam tipind pe detinutii batuti ziua."

Bonicioiu Ioan: "… De fiecare data cind eram scos la ancheta, de regula noaptea, mi se spunea sa aduc cu mine o patura si in camera de ancheta eram batut. Astfel in timpul cercetarilor am fost batut de ofiterii: Neagu, Matei, col. Baciu Ion. Col. Stanica ma ameninta si imi explica ca "avem si noi perisabilitati si deasupra noastra este numai cerul, facindu-ma sa inteleg ca puteam fi omorit daca nu declaram ce vroiau ei. Ofiterii ma bateau cu cozi de topor la talpi dupa ce ma puneau in genunchi pe scaun. Am mai fost batut de un ofiter … care m-a lovit atit de tare ca am cazut sub masa. Am stat in camera pe Catanga …. "

Brezoiesu Ctin: "In timpul anchetei am fost batut foarte rau de cpt. Cocean lucru pe care l-am raportat si col. Stanica. Eram batut zilnic cu bastonul dupa ce ma baga sub biroul lui. … Am fost supus unui tratament inuman in timpul anchetei. Am stat 3 zile si 3 nopti legat cu lanturi, rastignit la perete iar picioarele nu-mi ajungeau jos la podea. Eu m-am plins la col. Stanica si col.Baciu insa acestia mi-au raspuns ca-i intereseaza banii. De citeva ori, cind eram in biroul de ancheta, am auzit cum tipau cei care se aflau ca si mine la cercetari si erau batuti. Cind eram batut si tipam in biroul cpt. Cocean a intrat o femeie care i-a zis ofiterului sa-mi bage batista in gura ca sa nu se mai auda vocea mea. "

Bujan Gheorghe – "La DCP se practica bataia, si eu am fost batut ca un ciine in camera de ancheta… La arest am fost lovit de un gardian..., peste ureche si am avut timpanul spart in urma acelei lovituri. "

Buzoianu Laurentiu – "Am fost anchetat de col. Tudor Stanica si col. Baciu. Eu am stat … in camera pe tronsonul Catanga. Pe tronsonul nostru era o camera de tortura de izolare, unde am stat si eu legat cu miinile la spate si cu capul in jos din ordinul lui Tudor Stanica si col. Creanga."

Calina Nicolae: "Eu am fost batut la ancheta de col Baciu in mai multe feluri. O data am fost agatat cu catuse de un cui aflat in peretele biroului si eram lovit cu bastonul si pumnii peste corp... Intr-o noapte am fost batut pina dimineata si obligat sa scriu ce vroiau ei. Dupa ce eram batut, cu toate ca mi-era rau, nu venea nici un medic. Am stat in camera cu Adrian Teodosiu, … care era batut crunt. Mi se spunea de anchetatori ca daca nu declar ce vroiau ei ajung in plic acasa. Acolo in arestul IGM am trait tot timpul in teroare. … Pe Banicioiu il vedeam adesea umflat la fata din cauza bataii si am auzit ca i s-a facut o injectie ca sa spuna unde a ascuns banii si de aceasta s-a ocupat col Tudor Stanica."

Cimpoieru Dumitru: "… In timpul achetei eu am fost batut si ma bateau citeodata fara sa ma intrebe ceva. Ofiterul Matei... de cum am intrat in birou, m-a batut cu bastonul, cu pumnii si cu picioarele ca sa-i dau valuta... Toti acestia mi-au spus ca au fost batuti si fortati sa declare impotriva mea."

Ciubotaru Elena: "…era informatoare de camera, aceasta lucrind direct cu col. Creanga. … Eu am fost anchetata de cpt. Dragoi care m-a torturat si impreuna cu cpt. Sechieru, si ma obligau sa recunosc ce nu facusem. Cpt. Dragoi in timpul cercetarilor se descheia la pantaloni si ma obliga la sex oral pina cind a fost surprins de un alt ofiter si am fost lasata in pace. In arest a fost si sotia lui Parcalab care le batea pe detinute la ordinul lui Tudor Stanica. Eu auzeam tipetele detinutelor din camera unde era sotia lui Parcalab, informatoare de camera. Noaptea se auzeau bataile incasate de detinuti. Arestul IGM din Calea Rahovei era o fabrica de bataie… Cu mine in camera a mai fost si Badaran Argentina, alta informatoare care batea detinutele, iar mie imi lua mincarea..."

Daescu Gh: arata inca o data colaborarea ofiterilor de securitate cu DCP –IMG, accesul pe care-l avea securitatea la detinutii si informatorii din DCP- IMG, ca si apucaturile de tortionar sadic ale inculpatului Tudor Stanica: ".. … procurorul Dan Stefaniu … era informator; si din cauza caruia am fost batut de ofiterul de la contrainformatii si mutat din camera. In timpul anchetei la arest am fost batut de col. Tudor Stanica acesta punindu-ma in lanturi. Tudor Stanica m-a batut in biroul lui cu pumnii de fata fiind anchetatorul meu cpt. Margarit. Aceasta bataie mi-a agravat boala de inima si coloana cervicala; motiv pentru care am fost dus la spital si Institulul Medico-Legal pentru expertiza si unde s-a dispus punerea mea in libertate pe caz de boala. ...Auzeam noaptea in arest cum erau batuti ceilalti detinuti in birourile de ancheta ce se aflau deasupra arestului. ...Stiu ca ofiteri de securitate aveau acces la arestul nostru si obisnuiau sa ia detinuti de la noi sau sa aduca printre noi informatori.... Detinutii comentau si eu am auzit de la ei ca ofiterii de securitate au luat arestati pe care i-au dus in camerele lor de ancheta de unde au iesit (detinutii) cu picioarele inainte.... Inainte de a fi batut de col. Tudor Stanica eu am fost vazut de dr. Damian care m-a si scos ulterior din lanturi intrucit lesinasem... Cind mi-a venit rezultatul de la IML ca sufeream de o boala de inima ce nu putea fi tratata in penitenciar col. Tudor Stanica m-a chemat in biroul lui si m-a batut de necaz ca urma sa fiu pus in libertate. De acest lucru stie si anchetatorul meu cpt. Margarit.

Damian George: "… altii au fost loviti in timpul cercetarilor ca de exemplu Manole Marius care a fost batut in camera de arest. Se obisnuia ca unii detinuti sa fie pusi de anchetatori sa-I bata pe alti detinuti acest lucru facindu-se cu stirea sefului arestului col. Creanga"

Dobrin Nicolae: "Regimul din detentie era destul de dur si putea face cu tine ce vroiau…Se obisnuia in fiecare camera sa fie un informator…"

Dragomir Petrica (a stat pe Catanga in perioda torturarii lui Ursu): "Citeva zile la rind am auzit strigate de durere care veneau de la o celula apropiata de prima camera in care am stat eu… Am vazut la cei care erau cu mine in camera unii, cind se intorceau de la ancheta; aveau talpile si palmele invinetite si umflate din cauza loviturilor primite... cu bastonul. Acestia povesteau ca erau urcati cu genunchii pe scaun sau pe birou si batuti cu bastonul la talpi si palme... Am auzit ca intr-o noapte un detinut a fost dus la spitalul Jilava, unde... "s-a imbolnavit de deces", aceasta era expresia folosita atunci de anchetatori".

Fanache Lazar: "Atit eu cit si cei din camera de detinere in care eram am fost batuti cu exceptia unui singur detinut din camera care era informatorul lui Tudor Stanica. Eu am fost batut in biroul de cercetari penale de col. Stanica si subordonatii lui. Uneori eram scos noaptea din camrea de arest si cind intram in birou pentru cercetari mai intii eram batut cu pumnii si cu bastonul. O data am fost batut pina la lesin astfel ca nu am stiut de mine pina a doua zi. Dupa ce eram batut primeam niste pastile de la un doctor, iar in rest nu aveam nici un ajutor medical. Eu eram batut ca sa recunosc o fapta pe care nu o savirsisem si pentru care ulterior a fost gasit autorul. Cit am stat in arestul DPP din Buc. calea Rahovei am auzit ca murisera doi detinuti pe care i-au dus la Jilava... Col. Stanica era un pericol la arest pentru ca nu scapa nimeni nebatut de el. Din cauza batailor primite de la col. Tudor Stanica au am intrat in refuz de hrana si de aceea am fost transferat la penitenciarul Jilava si de acolo la Slobozia."

Georgian Aurica-Valeria: "Am auzit cum intr-o alta celula un detinut se vaita iar barbatii erau tinuti, unii, in lanturi, si ii auzeam cind treceau pe culoar."

Gheorghe Ilie "…Auzeam cum din birourile de ancheta tipau detinutii cercetati… Exista chiar si un birou de tortura pe palierul arestului unde erau anchetati cei arestati. Am vazut si eu acest birou… si am observat ca in acea camera erau mai multe constructii din fier folosite pentru torturarea celor anchetati. Eu am fost batut intr-o noapte de procurorul Carcel Marin intrucit nu am vrut sa semnez o declaratie scrisa de el."

Goman Iorgu "Eram scos la ancheta intr-un birou si eram batut de 2 ori pe zi in acel birou. De regula eram batut de ofiter in prezenta colegului sau si ma lovea cu un baston peste talpi si peste cap. Odata am fost batut atit de rau ca nu am mancat o saptamina deoarece fusesem lovit in stomac si aveam dureri insa nu am fost dus la spital. Noaptea auzeam cum erau batuti in celule si alti detinuti. Am auzit cit am fost in arest ca un detinut a fost batut si a murit."

Manea Mircea: "Am fost cercetat de cpt. Carasca Gh…. In timpul anchetei ma lovea peste cap spunindu-mi ca asa trebuie ca sa-mi aduc aminte. Gelu Voican Voiculescu era anchetat si la Securitate, si era luat si dus la birourile securitatii pentru ancheta... Am auzit de la alti detinuti ca intr-o seara a fost adus de la ancheta un detinut intr-o patura. Acesta a fost dus intr-o camera de arest... de doi militari in termen de la securitate. Imi amintesc ca era intr-o vineri seara, in toamna lui 1985... Ofiterii de securitate veneau personal si luau la ancheta detinutii pe care ii vroiau ei. Noaptea auzeam tipetele detinutilor care erau batuti la ancheta, intrucit birourile ofiterilor erau deasupra camerelor de arest."

Maracineanu Ioan: "Era un preot, Popa Gh. … era scos din arest de ofiteri de securitate pentru a fi anchetat… Timp de 11 luni am stat pe Catanga timp in care am slabit 18Kg. … Imi amintesc ca detinutii de la mine din camera, cind veneau de la ancheta veneau batuti, de ofiterii anchetatori. …la inceputul anchetei eu am fost lovit de col. Baciu. In tronsonul Catanga se auzeau urletele unor detinuti...La penitenciar am stat cu Brezoiescu, care mi-a relatat ca in arestul Rahova a fost batut si legat la zid de niste belciuge... … De multe ori detinutii erau scosi la ancheta noaptea, chiar la orele 1, 2 si cei care erau cu mine in camera povesteau ca daca te duceai la ancheta noaptea trebuia sa pleci cu patura sub brat, pentru ca apoi erai adus in patura respectiva."

Mihai Gheorghe : "in arestul IGP … am fost batut."

Mihai Puia "Ofiterul care m-a anchetat … ma batea cind eram audiat de el. Ma batea cu bastonul si cu pumnii ca sa declar daca mai aveam argint."

Mihai Vasile arata si el colaborarea intre inculpatii Tudor Stanica, Creanga si securitate, si metodele de ancheta folosite de acestia: "... Si eu am avut parte de bataie in timpul achetei. Eu am fost cercetat de col. Tudor Stanica, … precum si de ofiteri de securitate. Astfel in timpul anchetei care se facea intr-un birou de la DCP, eram tinut cu catuse la miini si eram batut cu bastonul. Dupa ce eram batut eram dus la seful arestului col. Creanga care stabilea in care celula urma sa stau. Cit am stat in arest auzeam deseori tipetele altor detinuti... Pe Catanga am stat … Multi dintre cei care au stat in camera cu mine erau adusi batuti din birourile de ancheta."

Mircea Marinca "Auzeam pe ceilalti detinuti ca veneau de la birourile de ancheta cu mainile umflate si talpile umflate din cauza batailor primite... Unii detinuti povesteau despre ce instrumente medievale au fost folosite contra lor de catre ofiterii anchetatori. Astfel unii spuneau ca au fost legati de miini si de picioare, pe masa, si apoi erau intinsi fortat."

Neagoe Aurel " Cit am stat in arestul IGM auzeam noaptea si chiar ziua tipetele detinutilor anchetati... "

Pencea Stefan arata si el colaborarea intre inculpatul Tudor Stanica si securitate, si metodele de ancheta folosite de acestia: "Am fost mutat o data pe Catanga. Eu am fost torturat de col. Tudor Stanica, acesta batindu-ma cu bastonul, cu pumnii si picioarele ca sa declar ce vroia el. In timpul detentiei am fost cercetat si de ofiteri de Securitate. De fiecare data cind eram scos la ancheta de col. Tudor Stanica participa si un ofiter de securitate, acestia interesindu-se de relatiile mele personale cu scriitorul Eugen Preda, generalul Dumitrascu (fost sef al securitaii Ilfov). Acesti anchetatori condusi de col. Stanica ma amenintau ca o sa ma trimita in "plic" acasa. Imi amintesc de un detinut care a fost cu mine in camera tinar de pana in 30 ani, ...care a fost batut in timpul anchetei si adus in camera intr-o patura in timpul noptii. Dimineana acesta mi-a spus "Nea Fane, uite ce mi-au facut: si mi-a aratat galeata in care urinase singe. In aceeasi dimineata tanarul a cerut sa fie dus la medic si nu s-a mai intors. Ca urmare a torturilor fizice si psihice la care am fost supus in timpul anchetei eu m-am imbolnavit de inima iar din cauza loviturilor primite in zona lombara am afectiuni renale. Cind a fost luat din camera tanarul sus-amintit, de fata mai erau Brezoiescu Ctin si Turcanu. Despre Brezoiescu retin ca era batut atit de rau incit avea mainile umflate si crapate si a rams surd din cauza batailor la cap. Cand am fost arestat aveam 110Kg, iar dupa 7 luni de "tratament" din partea lui Tudor Stanica am ajuns la 60Kg. "

Podina Ioan "Cit am stat o noapte in arestul IGM DCP, am auzit tipetele unui detinut care era batut in celula si din aceasta cauza nu am dormit toata noaptea. Detinutul Dogaru mi-a spus ca "aici, la arest, asa se petrece" referindu-se la detinutul care era batut."

Radu Stan: " Eu am fost anchetat de col. Stanica… in biroul sau. Tudor Stanica mi-a amintit ca in 1960 i-a anchetat pe tatal meu si pe unchiul meu si mi-a atras atentia sa nu fac ca acestia sa nu spun unde aveam aur si argint pentru ca altfel aveam soarta acestora. Col. Tudor Stanica imi spunea ca daca ii dadeam 3. Kg. de aur ma lasa in pace iar pe de alta parte eram batut de ofiteri de militie... Si ceilalti colegi din camera de arest veneau batuti de la ancheta"

Stanila Ctin "Eram in camera cu Brezoiescu Ctin la camera nr. 29 care a venit de la camera de ancheta de doua ori la rind batut crunt. Cu toate ca era batut (avea miinile innegrite pina la cot din cauza loviturilor) Brezoiescu nu a primit ingrijiri medicale. Acesta ne-a povestit ca a fost lovit peste palme si la talpi de ofiterii anchetatori. Se auzeau urletele de la cei batuti in camerele de ancheta."

Tala Stefan: "In fiecare camera a arestului era introdus cite un informator de camera. Acesti informatori aveau puteri mari si din cauza unuia dintre ei eu am fost scos si pedepsit prin rastignire la perete (legat cu lanturi de miini si de picioare iar la picioare aveam in plus legate ghiulele-bile). ... acesta iesea din camera cel putin o data pe zi cite 4-5 ore timp in care mergea la un birou in care discuta cu ofiteri de la securitate."

Vesman Andrei " La inceput am fost lovit de ofiterul anchetator..."

Visoiu Teodor Gh. Cosmin: " … si noaptea, si ziua se auzeau tipetele de durere ale celor batuti la ancheta. … Ceea ce stiu este ca in arestul IGM din str. Rahova exista un plan bine pus la punct prin care detinutii erua mutati din camera in camera in functie de interesele anchetatorilor. Mai stiu ca anumiti infractori (hoti) foarte periculosi erau bagati in camera cu detinutii cercetati pentru a face presiuni asupra acestora respectiv pentru a-i tortura atit inainte de a ajunge la anchetator cit si dupa aceea. Aceste lucruri se petreceau in camere speciale cu doua paturi ce se gaseau pe tronsonul de arest "Catanga". … Tot Florea Gheorghe ma imi spunea ca ofiterii de securitate obisnuiau sa vine in arestul IGM si acestia ii puneau pe infractorii "killeri" din arest sa-i bata pe detinutii care erau in atentia securitatii dupa care ii anchetau si ofiterii respectivi si aceste audieri se faceau in birouri. ...cind au fost adusi de la Brasov... demonstrantii arestati acolo... au fost anchetai timp de 24 de ore continuu atit de ofiterii de militie cit si de ofiteri de securitate. Un pusti arestat in varsta de 20 de ani, slabut, mi-a spus ca a fost bagat intr-un WC din arest unde s-a tras asupra lui cu cartuse oarbe ca sa-l sperie. Aceste anchete erau coordonate de securisti si lt. col. Florea mi-a zis ca peste toti venise si un activist mare de la CC al PCR... O data a venit in camera de arest un tip arestat pentru ca furase un avion respectiv acesta si inca 12 piloti au fugit in Austria. Acesta fusese arestat de securitate in Romania in 1984... cind se intorsese in tara. Motivul arestarii era... detinere de valuta. Acesta era cercetat de securitate cu toate ca statea in arest cu noi."