FUNDATIA "GHEORGHE URSU"
Gheorghe Ursu
"Cazul  Ursu"
Prima Pagina
 

Dreptate pentru Ursu
Adrian Artene, 15 iulie 2003, Ziua

Dupa mai bine de 15 ani de judecata, justitia confirma adevarul despre moartea disidentului comunist Gheorghe Ursu * Tudor Stanica, fostul sef al Cercetarilor Penale din Militie, si Mihail Creanga, fostul adjunct al arestului Capitalei, au fost condamnati la 11 ani pentru complicitate la crima * Ei sunt autorii morali ai asasinarii inginerului * Sentinta Curtii de Apel Bucuresti reconfirma faptul ca fostul coleg de celula al lui Ursu, Marian Clita, condamnat pentru asasinarea acestuia, a fost doar instrumentul lui Stanica si Creanga * Fosti condamnati isi amintesc cu groaza tortura la care au fost supusi in timpul detentiei de Stanica si subalternii sai

Instanta Curtii de Apel Bucuresti i-a condamnat ieri pe fostul sef al Cercetarilor Penale din cadrul Militiei, Tudor Stanica, si pe fostul adjunct al arestului Capitalei, Mihail Creanga, la cate o pedeapsa de cate 11 ani de inchisoare in cazul privind asasinarea premeditata a disidentului comunist Gheorghe Ursu. Judecatorul Viorel Podar a considerat ca se impune schimbarea incadrarii juridice din instigare in complicitate la omor si a hotarat ca inculpatii sa execute cate 22 de ani de detentie. In cazul lor au intervenit insa efectele odiosului decret de gratiere 11/1988 semnat de dictatorul Nicolae Ceausescu, asa incat condamnarile celor doi au fost reduse la jumatate.

Prin aceeasi sentinta, care conform legii poate fi atacata cu apel la Curtea Suprema de Justitie, instanta a mai dispus arestarea lui Stanica si Creanga si degradarea lor, pe linie militara.

De asemenea, judecatorul Podar a hotarat ca, pe latura civila, condamnatii sa plateasca despagubiri morale in cuantum de 1.000.000.000 de lei catre fiul inginerului Ursu, Andrei, catre vaduva acestuia, Sorana, dar si catre sora lui, Olga Ursu-Stefan.

Zbirul de la DCP

Fost sef al DCP-IGM si ex-sef al Politiei Vamilor, Tudor Stanica, a fost pana in decembrie '89 unul dintre cei mai temuti si influenti anchetatori aflati in slujba puterii comuniste. Supranumit "Fiara din Rahova", dupa '89, el a penetrat cercurile de afaceri, devenind presedinte al "Credit Bank".

Ursu a fost ucis in beciurile Militiei din Calea Rahovei in toamna anului 1985. In dosarul mortii sale a gasit initial un singur vinovat, fostul coleg de celula, Marian Clita, infractor de drept comun, arestat pentru gainarii. Acesta a fost acuzat de omor deosebit de grav si condamnat in prima faza la 20 de ani de inchisoare. Clita a beneficiat si el de injumatatirea pedepsei in baza aceluiasi decret si a fost eliberat dupa ce a ispasit 10 ani de puscarie.

Intre timp, Parchetul a finalizat si cercetarile privind cadre superioare din fosta Securitate si Militie, respectiv col. Vasile Gheorghe, col. Gheorghe Scarlet, lt. col. Damian Constantin, lt.col. Tudor Stanica, lt. col. Mihail Creanga si plutonierul (r) Stefan Burcea. Ultimii trei au si fost trimisi in judecata pentru instigare la omor deosebit de grav. Rechizitoriul a retinut in sarcina lor ca au luat succesiv o serie de masuri care au avut ca rezultat exterminarea fizica a lui Ursu, prin izolarea intr-o celula a arestului in care erau detinuti deosebit de periculosi (precum Marian Clita si Gheorghe Radu, ambii recidivisti si cunoscuti cu comportament violent).

Liber sa-l bata pe Ursu

De asemenea, camera respectiva a fost pusa sub interdictie pentru subofiterii de paza, in sensul ca acestia nu aveau voie sa intervina chiar daca auzeau ca Ursu era batut. "Prin modul cum s-a actionat asupra detinutului Ursu, rezulta indubitabil faptul ca cei trei invinuiti au premeditat exterminarea fizica a disidentului", se mai arata in rechizitoriu.

Disidentul fusese arestat in septembrie '85 din cauza ca, intr-un jurnal personal, critica activitatea PCR. Ca temei al arestarii, au fost invocate insa infractiuni de drept comun. El se afla in atentia Securitatii inca din 1984. S-a stabilit atunci ca se afla in relatii apropiate cu scriitori si cu poeti romani si ca avea cu acestia diverse discutii despre conducerea partidului, motiv pentru care au fost luate primele masuri de urmarire a acestuia sub numele de cod "Udrea". Din cauza batailor primite in celula din arestul Militiei, Ursu a decedat. Atunci s-a spus ca disidentul a murit din motive naturale insa, ulterior inlaturarii dictaturii comuniste, martorii au sustinut ca el a murit din cauza torturilor fizice si psihice.

Domino-ul Clita

Concomitent cu inculparea dupa '89 a lui Clita, procurorii au stabilit ca ofiterii de Securitate si Militie care s-au ocupat de anchetarea disidentului nu mai pot fi deferiti justitiei, intrucat faptele lor de abuz in serviciu intrau sub incidenta unui decret de amnistiere din '88.

La finalul anilor '90, Marian Clita a fost condamnat definitiv la inchisoare, asa cum am precizat mai sus. Revenit curand in libertate, el a fost arestat din nou, de data aceasta sub acuzatia de talharie.

Imediat insa, fiul ing. Ursu, Andrei, a solicitat redeschiderea dosarului privindu-i pe fostii militieni si securisti implicati in uciderea tatalui sau, motivand ca, in timpul judecarii lui Clita, au aparut elemente si probe suficiente pentru acuzarea fostilor militari. Astfel, Stanica, Creanga si Burcea au ajuns in fata instantei. Prin sentinta de ieri, magistratul Podar s-a abtinut sa se pronunte si asupra faptelor lui Burcea, intrucat luase anterior o alta decizie privind vinovatia inculpatului. In acest caz, Stefan Burcea va fi judecat de un alt complet. Momentan, el se gaseste in spital, starea sanatatii lui fiind extrem de grava.

Legat de primul verdict al Curtii de Apel, reprezentanta Fundatiei "Gheorghe Ursu", Doina Lazar, ne-a declarat: "Este imbucurator ca avem si instante curajoase, care nu se lasa intimidate de numele unor inculpati. Chiar daca decizia de astazi (n.red. - ieri) va fi casata in apel sau recurs, constituie o victorie a Justitiei faptul ca, dupa mai bine de 15 ani, cat s-a incercat ascunderea lui, adevarul a iesit totusi la suprafata".