FUNDATIA "GHEORGHE URSU"

DOSARUL TORTIONARILOR PIRVULESCU si HODIS, si ai MINISTRILOR HOMOSTEAN si POSTELNICU

Rechizitorii si sentinte judecatoresti care au stabilit implicarea directa a Securitatii in arestarea, anchetarea sub stare de arest, torturarea si in final eliminarea fizica a lui Gheorghe Ursu


Rechizitoriul Parchetului Militar din 29.07.2016:

Prin care sint trimisi in judecata patru dintre principalii vinovati de uciderea lui Gheorghe Ursu: fostul sef al Securitatii POSTELNICU Tudor, fostul Ministru de Interne HOMOSTEAN George, si fostii ofiteri de securitate PIRVULESCU Marin si HODIS Vasile pentru crime impotriva umanitatii, printre care tortura.

Ordonanta Procurorului General Tiberiu Nitu din 05.11.2015  (2688/C/2014)
Privind redeschiderea anchetei asupra ofiterilor de securitate pentru infractiuni contra umanitatii.

Sentinta penala nr. 49 a Curtii de Apel Bucuresti din 14 iulie 2003:

"Desi se dispusese neinceperea urmaririi penale pentru infractiuni contra securitatii statului, interesul organelor de Securitate a continuat si dupa 21.09.1985, avind in vedere deschiderea dosarului informativ 'Udrea' care nu a fost inchis decit la data de 1.08.1987 (la doi ani dupa decesul lui Ursu Gheorghe... In multe cazuri, dupa audieri apar consemnari medicale gradate ca gravitate, toate fiind susceptibile de agresivitate... Saptamina 28.10.-3.11.1985 nu s-au luat declaratii lui Ursu Gheorghe Emil de catre Militie, ci de catre Securitate... Din saptamina urmatoare se constata o alterare vadita a starii de sanatate a lui Ursu Gh. Emil... Desi fusese lovit grav inainte de 14.11.1985, in perioada urmatoare, 14-15.11.1985, Ursu Gh. Emil a fost anchetat (scos din arest fara consemnari in registul de arest), pedepsit (fara ca raportul de pedepsire sa fie consemnat in registrul de arest)... Inculpatii au inlesnit si ajutat pe condamnatul Clita... sa comita infractiunea de omor, permitind exercitarea de presiuni fizice si psihice asupra victimei (prin intermediul anchetatorilor si a colegilor de celula)."

Decizia 4404 din 10 oct 2003 in dosarul nr. 3468/2003 a ICCJ:

"Desi se dispusese neinceperea urmaririi penale pentru infractiuni contra securitatii statului, interesul organelor de securitate fata de Ursu Gheorghe Emil a continuat, iar dosarul informativ 'Udrea' nu a fost inchis si se urmarea evolutia cazului... In aceasta situatie s-a stabilit la nivelul factorilor de conducere ca regimul de arest la care era supus Ursu Gheorghe Emil sa fie diferentiat in functie de evolutia datelor de ancheta si eventualele reactii interne si internationale, aspect care va fi ilustrat de succesiunea declaratiilor luate... Din coroborarea acestor elemente, s-a concluzionat ca, prin mijlocirea inculpatului Tudor Stanica... s-a instituit pentru Ursu Gheorghe Emil un regim de teroare si in final de exterminare").

Rechizitoriul Parchetului Militar din 22 noiembrie 2000, in dosarul nr.16/P/1998 al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Sectia Parchetelor Militare:

"La data de 21 septembrie 1985 numitul Ursu Gheorghe Emil... a fost arestat datorita faptului ca intr-un jurnal personal...a consemnat si comentat nefavorabil aspecte din activitatea conducerii PCR, aspecte critice la adresa regimului comunist... Astfel, conform raportului D/029024/30.01.1985 al Departamentului Securitatii Statului rezulta ca se preconiza inceperea urmaririi penale impotriva lui Ursu Gheorghe Emil, cercetarea acestuia sub stare de arest... In mod normal, dupa transferarea dosarului lui Ursu Gheorghe Emil la procuratura civila si milite, organele securitatii ar fi trebuit sa inchida cazul, insa interesul acestora pentru caz a continuat si dupa 21 septembrie 1985, asa cum rezulta din documentele intocmite de ofiterii Securitatii... Probe in acest sens sunt si declaratiile martorilor din dosarul nostru... Martorii sus-amintiti au declarat ca motivul anchetarii lui Ursu de catre ofiterii de securitate il constituia, in continuare, jurnalul sau in care scria impotriva familiei Ceausescu, relatiile lui Ursu cu prietenii din tara si strainatate care aveau conceptii anti-comuniste si modul cum a transmis scrisori la posturile de radio straine. Urmare a celor expuse mai sus Ursu Gheorghe Emil, dupa arestare, a fost supus unui regim de detentie dur, de exterminare... Aceasta activitate represiva ordonata impotriva detinutului Ursu Gheorghe se datora si faptului ca acesta a refuzat in mod constant sa colaboreze cu anchetatorii de la securitate... Acestia (informatorii de camera) au avut ca misiune torturarea lui Gheorghe Ursu in scopul obtinerii de informatii pentru ofiterii de Securitate."

De fapt prin rechizitoriul de mai sus s-a disjuns cauza privind pe PIRVULESCU Marin si alti ofiteri de Securitate, urmind ca fata de acestia 'sa fie continuate cercetarile pina la solutia finala'.

Hotarirea Tribunalului Bucuresti din 11 martie 1997 - Judecator Cristian JIPA

Judecatorul Cristian Jipa cerea inca din timpul judecarii cazului Clita: "efectuarea de cercetari... asupra numitilor lt.col. Turcitu Adrian, cpt. Dumitraciuc Ion, col. Anghel Corneliu, mr. PIRVULESCU Marin si lt.-maj. Hodis Vasile sub aspectul infractiunilor de complicitate, instigare, favorizare la actiunea de omor sau omor calificat..."

Rechizitoriul din 12.11.1996, in dosarul nr.90/P/1990 al Parchetului General, Sectia Parchetelor Militare:

"Din probele administrate in cauza se retine ca, dupa luarea masurii preventive aratate, in timpul cit s-a aflat in arestul Directiei Cercetari Penale, Ursu Gheorghe Emil a fost supus in paralel la doua anchete: una, a militiei, pentru detinere si operatiuni cu mijloace de plata straine, efectuata de lt. col. Popescu Florea; a doua, a securitatii, care intrucit pentru infractiunea de propaganda impotriva orinduirii socialiste, la 15 august 1985 s-a dispus neinceperea urmaririi penale, apare ca fara baza legala, coordonata de col. Vasile Gheorghe, seful Directiei Cercetari Penale din Departamentul Securitatii Statului..."

" Din 21 septembrie 1985, anchetarea lui Ursu Gheorghe Emil a fost reluata de Securitate in conditii de privare de libertate si prin supunere la un regim despre care se credea ca il va determina sa furnizeze datele si informatiile pe care in perioada anterioara arestarii nu le-a prezentat... Se retine ca anchetarea lui Ursu Gheorghe Emil de catre Directia Cercetari Penale a Securitatii, dupa arestarea lui..., a avut un caracter abuziv, fiind facuta in afara unui cadru procedural ... si prin folosirea de mijloace si metode ilegale (exercitarea de violente si folosirea neregulamentara a unor informatori de camera)... Este dovedit ca in perioada 21 septembrie-16 octombrie 1985 Ursu Gheorghe a fost scos in mai multe rinduri din camera de arest de ofiteri de securitate care au exercitat violente asupra lui.... Probele administrate in cauza impun concluzia ca lt. col. Creanga Mihail... a acceptat anchetarea lui Ursu Gheorghe Emil de catre securitate in afara cadrului procedural, prin mijloacele si metodele aratate".

"In acest sens este adresa Procuraturii Locale Sector.6 catre IGM, din 21.10.1985, prin care instiinteaza ca a fost prelungita arestarea preventiva a lui Gheorghe Emil Ursu pana la 21.11.1985, desi ancheta in cauza privind detinerea de valuta era finalizata, deci nu se mai justifica privarea de libertate in cauza de drept comun."

In acelasi act de acuzare de mai sus s-a retinut din probatoriu ca Popescu Florea, anchetatorul de la Directia Cercetari Penale aMilitiei, 'nu a recurs la violente si nici nu a apelat la sistemul informatorilor de camera pentru a-l determina pe Ursu Gheorghe sa faca declaratii...', intrucat 'la militie cauza era simpla, nu ridica probleme, Ursu Gheorghe a recunoscut in totalitate fapta pentru care il cercetam' (declaratia lt. Col. Popescu Florea, anexata).

De asemenea, in rechizitoriu s-a retinut ca atat arestarea lui Ursu Gheorghe, cat si tratamentele neomenoase la care a fost suspus, au fost motivate politic si decise 'la nivelul factorilor de comanda din Securitate'.