"SECURITATEA APARA REGIMUL, NU TARA"

Istoric, poet si publicist, fost consilier al presedintelui Emil Constantinescu, Marius Oprea (foto) s-a evidentiat în ultimii ani prin studiile documentare asupra comunismului si Securitatii române

Unul dintre putinii cercetatori care se ocupa temeinic de aparitia si mecanismele regimului comunist este Marius Oprea, coordonator al Institutului Român de Studiu al Istoriei Recente.

Cartile sale ofera o perspectiva noua asupra perioadei în discutie. Astfel, potrivit lui Oprea, comunismul românesc a avut un puternic caracter de casta. Scopul sau nu a fost neaparat impunerea unei ideologii, ci mentinerea la putere a unei oligarhii ajunse în vârful piramidei la un anume moment istoric.

Într-un interviu acordat în exclusivitate, Marius Oprea sustine ca aceasta casta a ramas la putere si dupa '89, gratie ajutorului primit din partea fostelor structuri ale Securitatii, reorganizate si "cosmetizate". Interviul care urmeaza a aparut în numerele din 8 si 9 septembrie ale cotidianului ZIARUL CLUJEANULUI.

REGRUPAREA

- Sa intram abrupt în subiect. În ce masura fostii securisti controleaza societatea româneasca de dupa 1989?

- Nu este vorba doar de fostii securisti. Sistemul comunist a fost unul mult mai complex, care s-a bazat si pe Procuratura si Militie. În primul rând erau activistii de partid, care ordonau si coordonau masurile represive.

Regimul comunist si sistemul sau represiv poate fi privit ca o piramida. Vârful era Securitatea, cu doua fatete principale - Militia si Procuratura, iar baza o constituia activul de partid, care ordona întregul sistemul. În momentul de fata se vorbeste foarte putin despre rolul extrem de important jucat de activistii de partid. Dupa 1989, aceasta piramida represiva a suferit unele corectii, în sensul în care Securitatea a disparut formal, ca si partidul comunist. Vârful si baza au suferit unele modificari. Fostii securisti s-au regrupat, ca si vechii activisti, si au început ofensiva pentru cucerirea puterii politice si pastrarea puterii economice în noul sistem pluripartit. A început, totodata, o vasta operatiune de infiltrare a partidelor de opozitie si de compromitere a liderilor considerati incomozi.

DEZINFORMAREA

- Slabele rezultate înregistrate de PNL si PNTCD dupa 1990 sunt cauzate de aceste infiltrari?

- Sigur. Au fost multi informatori si ofiteri de Securitate infiltrati în aceste partide. Nu trebuie uitat nici rolul important pe care l-a jucat dezinformarea în câstigarea puterii. Campania din mai 1990 a fost extrem de murdara, fiind orchestrata de catre FSN cu ajutorul fostilor ofiteri de Securitate, implicati si în mineriada din iunie 1990 sau mai devreme, în martie, la Târgu Mures. În toate aceste momente, fostii securisti raspundeau ordinelor puterii instalate la Bucuresti. Practic, se poate spune ca, în primele momente de dupa fuga lui Ceausescu, s-a dat o lovitura de stat revolutiei. Noua structura de putere instalata a încercat sa salveze cât mai multe din mostenirile regimului comunist.

INFILTRAREA

- Care este situatia de astazi?

- Noi traim în postcomunism. Majoritatea liderilor politici sunt fie fosti nomenclaturisti, fie chiar fosti ofiteri de Securitate. În magistratura si Politie întâlnim foarte multe "cadre" reciclate. Oamenii care sunt la putere nu fac decât sa profite de avantajele democratiei în folos personal sau de grup. Segmente importante ale Securitatii s-au conservat, regasindu-se în serviciile secrete, în administratia publica locala, Parlament si chiar în Guvern. Alte parti îsi pastreaza o putere de decizie extrem de importanta în întreprinderile cu capital de stat. În majoritatea cazurilor de privatizare, printre decidenti sunt ofiteri de Securitate. Iar în economia privata se regasesc o seama importanta de fosti securisti care profita de câmpul lor de relatii. Vechea Securitate a reusit sa capaciteze o mare parte din forta economica. Toate marile scandaluri financiare au la baza fosti securisti, fie ca e vorba de FNI sau de banci importante, precum Bancorex, Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor. Ele au fost fiefuri ale fostei Securitati.

POLITIE POLITICA

- A fost Securitatea un instrument politic în slujba regimului la putere sau a servit statul român?

- Securitatea, în esenta ei si în totalitate, a fost o politie politica. Pentru ca, asa cum este definita în Decretul nr. 221 din 30 august 1948, prin care a luat fiinta, este o institutie menita sa apere regimul de democratie populara împotriva actiunilor dusmanilor dinlauntru si din afara României. Ea apara regimul, si nu tara! Prin însasi definitia ei, Securitatea a fost o politie politica.

- Îi putem clasifica pe fostii securisti în securisti buni, rai, mai patrioti sau mai putin patrioti? Apartenenta la Securitate implica automat vinovatia?

- Vinovatia nu poate fi una colectiva. Ea este doar individuala. Analiza trebuie facuta caz cu caz. Însa, când vorbim de fosti ofiteri de Securitate, trebuie sa folosim o rasturnare a starii de drept. Totul trebuie analizat prin prisma prezumtiei de vinovatie. Pentru ca decizia de a face parte din Securitate era primul pas catre un mare compromis. În primul rând, cu tine însuti. Stiai unde intri, stiai la ce te poti astepta., stiai împotriva cui lupti. Împotriva alor tai!

PUCIUL

- Sunteti de acord cu declaratia fostului director al Serviciului Român de Informatii, Virgil Magureanu, ca revolutia din 1989 se putea desfasura doar dupa un plan prestabilit?

- Din nefericire, aici Magureanu are dreptate. Bineînteles ca a fost vorba de un scenariu prestabilit. Se vorbeste tot mai mult de faptul ca a existat un plan dinainte pus la punct si cel care a dat detalii ale acestui scenariu a fost însusi generalul Nicolae Militaru. A existat planul unui puci, programat pentru ianuarie '90, care sa-l rastoarne pe Ceausescu cu sprijinul tacit al rusilor. Miscarile de strada începute la Timisoara, ulterior extinse în întreaga tara, au surprins si au devansat scenariul. Autorii s-au regrupat însa cu rapiditate, astfel ca putem spune ca, în seara de 22 decembrie, ei au reustit sa dea o lovitura de stat împotriva a ceea ce se anunta a fi într-adevar o revolutie.

"NU AVEM SECURISTI CONDAMNATI"

- Cum credeti ca ar fi continuat lucrurile în România, dupa 1989, fara interventia în economie si în politica a vechilor securisti si activisti de partid?

- Sub presiunea strazii, fara îndoiala ca PCR-ul s-ar fi dizolvat ori s-ar fi dat un decret de desfiintare a lui. Ar fi fost analizata mult mai riguros activitatea Securitatii si deferiti justitiei cei vinovati de crime si abuzuri. Ceea ce nu s-a întâmplat. Am fi fost acum mult mai aproape de nivelul Cehiei, Poloniei sau al Ungariei. În România, înca nu avem securisti condamnati. Ceea ce s-a început a continuat în termeni confuzi. În afara cazurilor (vezi nota 1 - n.r.) si (vezi nota 2 - n.r.), nu s-au întâmplat lucruri remarcabile. Nu exista procese pe rol privind abuzuri facute de fosti securisti, sau chiar crime. Chiar si în cazul (vezi nota 3 - n.r.), ei sunt în continuare aparati. Tudor Stanica a fost vicepresedinte la Credit Bank, banca prin care s-au spalat foarte multi bani în folosul partidului de guvernamânt de atunci, PDSR. Acest partid a profitat foarte mult, trecând la devalizarea acestei banci. Sunt fapte care releva ca Stanica a fost unul dintre importantii cotizanti ai PDSR. De aceea a si fost ajutat ca sa scape.

"SECURITATEA NU A SERVIT PATRIA"

- Asistam la reabilitarea fostilor securisti?

- Din 1990 se întâmpla acest lucru. Iar în guvernarea actuala se poate spune ca am ajuns la apogeu. S-a acreditat ideea ca Securitatea ar fi fost o institutie patriotica. Chiar pozitiile primului-ministru Adrian Nastase sunt relevante în acest caz. Iar oamenii fie nu mai sunt interesati de acest subiect, fie tind sa dea crezare acestui enorm fals. Securitatea nu a servit patria, ci interesele activistilor de partid, ale conducatorului suprem Nicolae Ceausescu, asa cum astazi îi serveste pe conducatorul suprem Ion Iliescu si pe locotenentul sau, Adrian Nastase. Atâta doar ca Securitatea nu mai lucreaza pe fata, cum o facea înainte de 1990, ci mascata în alte institutii.

INTOXICARI PROFESIONISTE

- Fostul presedinte Emil Constantinescu, al carui consilier ati fost, afirma ca esecul mandatului sau a fost cauzat de fosta Securitate.

- A fost rezultatul unei lungi si vaste operatiuni de intoxicare purtate de PDSR, cu ajutorul profesionist al unor fosti securisti. Sa nu uitam toate acuzatiile scandaloase care i-au privit direct pe presedintele Constantinescu si pe familia lui. Fiul sau, Dragos, a fost acuzat ca ar fi asasinat niste kurzi sau ca ar fi participat la nu stiu câte operatiuni de contrabanda. Daca aceste lucruri ar fi fost adevarate, si nu intoxicari profesioniste, pe prima pagina a ziarelor, astazi, ar fi fost procesele respective. Am si alt exemplu foarte clar. Într-una din vastele operatiuni de contrabanda, numita "Portelanul", în spatele careia se afla Doru Ioan Taracila, fost ministru PDSR la Interne, cei retinuti erau siliti în arest, de catre ofiterii din penitenciare, sa dea informatii privind implicarea lui Dorin Marian în respectiva actiune. Ei le spuneau: . Iar ofiterii de contrainformatii din penitenciare erau foste cadre din Securitate.

SPECIALISTI ÎN "TUNURI"

- Cum vor reactiona oficialii NATO în cazul în care fosti securisti notorii, precum Ristea Priboi, membru în Comisia parlamentara de control al SIE, vor avea în continuare acces la informatii secrete?

- Pâna la urma, nu cred ca guvernantilor le va fi usor. Presiunile din partea Uniunii Europene si a americanilor sunt clare la acest capitol. Fiecare tara din Est trebuie sa-si reanalizeze trecutul comunist si sa clarifice zonele obscure din aceasta perioada. Am ajuns în situatia paradoxala ca, într-o anumita masura, sa se ceara aplicarea "punctului 8 de la Timisoara" (vezi nota 4 - n.r.) datorita presiunilor externe. În plus, sunt puse sub semnul îndoielii si criteriile economice. Economia româneasca este dominata de structurile lor, iar ei nu sunt capabili sa participe onest într-un sistem concurential. Ei sunt specialisti în "tunuri", în afaceri dubioase - de genul celor care alimentau conturile lui Ceausescu, trafic de arme, contrabanda cu tigari sau alcool etc.

ALEGERI CRUCIALE

- Una dintre conditiile esentiale pentru aderarea la UE este clarificarea situatiei Securitatii.

- Nu poti sa-ti ascunzi la nesfârsit epoletii de fost securist sub costume Armani. Ei îsi fac iluzii daca cred ca occidentalii n-ar sti cine sunt ei, de fapt. De aici încolo urmeaza lor drama. Este foarte posibil ca, în curând, sa înceapa sa se toarne între ei. Este o , pentru salvarea pozitiilor actuale. Se pare ca si opinia publica a devenit mult mai atenta la ceea ce se întâmpla în acest sens. Daca, în 1995-1997, subiectul parea oarecum închis, acum a reizbucnit. Marea lor greseala a fost implicarea în FNI, pentru ca atunci s-au putut observa dimensiunile infiltrarii fostilor securisti în mai toate domeniile.

- Credeti ca e necesara o "vânatoare de vrajitoare"?

- Da, ea trebuie pornita. Si nu este vorba de o "vânatoare de vrajitoare", în sensul acreditat al cuvântului. Daca PSD crede în programul sau "O Românie mai curata", ar trebui el însusi sa treaca la aceasta operatiune. Cred ca se impune ca viitorul Parlament, daca Opozitia va avea un rol mult mai important de jucat, sa treaca la adoptarea unei legi a lustratiei împotriva acestor oameni, adica sa le fie interzis sa candideze. Pâna atunci însa, în campania electorala de la anul vom vedea tot arsenalul disponibil, inclusiv metodele josnice folosite în mai '90 - dezinformare, intoxicari, cumpararea presei sau intimidarea ei. Alegerile din 2004 vor hotarî soarta României nu doar pentru urmatorii 4 ani. Avem de ales între pastrarea acestui sistem mafiot si extrem de corupt si o solutie care îsi va pune o amprenta decisiva pe procesul de integrare euro-atlantica.

NOTE 1. Gheorghe Ursu - disident anti-comunist, arestat pentru "vina" de a fi tinut un jurnal. Ucis în 1985, în arestul Militiei Bucuresti, de catre un infractor de drept comun, la îndemnul coloneilor de Militie Tudor Stanica si Mihai Creanga. 2. Pe 23 august 1981, trei persoane i-au sechestrat pe pasagerii unui autobuz Hateg - Timisoara, cerând autoritatilor comuniste sa le puna la dispozitie un avion. Interventia trupelor de Securitate s-a soldat cu 6 morti din rândul civililor. 3. Tudor Stanica si Mihai Creanga au fost judecati în cazul "Ursu", fiind condamnati recent pentru omor deosebit de grav. Ei s-au sustras executarii pedepsei, fiind dati în urmarire generala. 4. Punctul 8 al Declaratiei de la Timisoara, elaborata în primavara anului 1990, cerea ca fostilor activisti de partid si securistilor sa le fie interzis dreptul de a fi alesi în Parlament pentru o perioada de 5 ani.