Dosarul lui
Gheorghe Ursu a fost cosmetizat de SRI
Dupa ce a fost
cerut cu insistenta timp de zece ani, dosarul intocmit de Securitate
pentru inginerul si poetul Gheorghe Ursu a ajuns, in sfirsit, la Sectia
Parchetelor Militare care continua ancheta pentru aflarea adevarului
in acest caz. Andrei Ursu, fiul inginerului ucis in 1985, a avut o surpriza
de proportii dupa consultarea, fila cu fila, a celor sapte volume trimise
de SRI Parchetului cu aprobarea CSAT. Surpriza neplacuta insa pentru
ca in dosar nu se afla nimic despre cei care au comandat urmarirea,
anchetarea si lichidarea tatalui sau. In primul rind, spre stupefactia
tuturor, dosarul nu contine nici un document original. Fiecare volum,
legat frumos in coperte cu antetul "Republica Socialista Romania - Ministerul
de Interne", contine doar copii xerox dupa documente lipsite de importanta
si impartite dupa criterii fara legatura cu logica. Te-ai astepta ca
intre cartoanele cu un asemenea antet sa descoperi documente scrise
de securisti in pauza dintre doua batai, cind anchetarea "dusmanului
poporului" nu da rezultatul planificat.
Majoritatea documentelor
aranjate de SRI in dosarul Ursu sint deja cunoscute: procesele-verbale
de perchezitie domiciliara, rechizitorii, note de urmarire informativa,
declaratii de martor, citeva pagini din celebrul jurnal al disidentului,
pagini din agende si citeva scrisori. Ceea ce socheaza cel mai mult
este altceva. In fiecare volum al dosarului apar inserate, in copie
xerox, articole aparute in presa romaneasca de dupa 1990: "Romania Libera",
"22", "Expres" etc. Fiind vorba despre un Dosar de Urmarire Informativa,
asta poate insemna ori ca Securitatea si-a continuat treaba si dupa
1990, ori ca SRI a vrut - cu tot dinadinsul - sa ramina un demn urmas
al temutei DSS. Dosarul contine, in proportie de peste 70%, documente
("Note") elaborate dupa 1990, desi Gheorghe Ursu a fost arestat de Securitate
in 1985 si urmarit informativ de la mijlocul anilor '70. Andrei Ursu
a observat, intr-unul din volume, un tabel cu mai multe rubrici care
rezuma urmarirea lui Gheorghe Ursu in perioada 1978-1984. Rubricile
sint intitulate: "Sursa", "Continutul materialului", "Masuri si observatii".
Ele se refera in mod deosebit la deplasarile in strainatate ale lui
Gheorghe Ursu, relatiile cu scriitori romani si persoane din strainatate.
Ca "surse" apar diversi: "vecini", "colegi de serviciu" etc. La rubrica
"Masuri" apar solicitari de relatii de la Directia a II-a a DSS (contrainformatii
economice).
In acelasi volum
exista, de asemenea, copie xerox a unei ciorne intitulate "Nota de sarcini",
intocmita de Directia a VI-a (Cercetari Penale), ciorna cu diverse adnotari.
Lipseste insa originalul care continea numele si semnaturile celor care
au intocmit-o si supervizat-o. Studierea tuturor acestor volume duce
la o prima concluzie stupefianta: sint omise in mod intentionat documente
care ar putea ghida ancheta Parchetului Militar spre adevaratii responsabili.
Omisiunea are ca scop acoperirea ofiterilor implicati, parte din ei
preluati in SRI. O alta concluzie este ca autorul acestei "cacealmale",
care se vrea a fi o "reabilitare" a lui Gheorghe Ursu, este chiar SRI.
Daca de cosmetizarea acestui dosar ar putea fi acuzati Virgil Magureanu
si subordonatii sai, de preluarea si lansarea acestei diversiuni raspunde,
constient sau nu, Costin Georgescu. De asemenea, in joc a fost atras
si CSAT care, in februarie, a aprobat inaintarea catre Parchet a asa-zisului
Dosar de Urmarire Informativa al lui Ursu (legendat "Udrea"), dosar
care, in fapt, n-a fost inca scos din arhive. Aprobarea CSAT, deci a
lui Emil Constantinescu, a fost data pentru o actiune a Securitatii
facuta la multi ani dupa decembrie 1989. Daca un caz atit de mediatizat
este insotit de un dosar care contine note ale SRI si articole de presa
din ultimii ani, este de presupus ca pe toti ne asteapta o mare surpriza
atunci cind vom fi pusi in fata propriului dosar: dosarul de Securitate
este dosarul SRI.
DAN BADEA
/ CHRISTIAN LEVANT - Evenimentul Zilei, 18.04. 2000