Instanta
a dispus si arestarea fostilor colonei de Militie Tudor Stanica si Mihail
Creanga
“22
de ani de inchisoare, opt ani de intreruperea drepturilor civile,
degradare militara, 999 milioane de lei daune morale si arestarea
preventiva”. Aceasta este pedeapsa la care Curtea de Apel Bucuresti
i-a condamnat pe tortionarii fostului disident anticomunist Gheorghe
Ursu, omorit in bataie, in 1985, in beciurile Militiei si Securitatii
din Calea Rahovei.
Conform sentintei, “inculpatii Tudor Stanica (n.r. - fost sef adjunct
al Directiei Cercetari Penale din IGM) si Creanga Mihail (n.r. - fost
sef al arestului din Calea Rahovei) au fost condamnati, potrivit art.
174 si 175 lit. a din Codul de procedura penala la 20 de ani inchisoare,
opt ani intreruperea drepturilor prevazute in art. 64 si degradare
militara”. La aceasta pedeapsa s-a adaugat un spor de cite doi ani
intrucit s-au retinut circumstante agravante si s-a constatat ca faptele
de omor si omor calificat “au fost savirsite din motive josnice”.
Instanta a decis ca, din cei 22 de ani de inchisoare, inculpatii sa
execute doar 11 ani deoarece jumatate din pedeapsa a fost gratiata
de decretul lui Ceausescu din 1988. Pe motiv ca faptele sint deosebit
de grave, judecatorul Viorel Podar a dispus, prin incheierea de sedinta,
arestarea preventiva a celor doi inculpati. De asemenea, instanta
a admis si actiunea civila inaintata de familia Ursu, respectiv de
Andrei, fiul lui Gheorghe Ursu, Sorana, sotia, si fiica, Olga, condamnindu-i
pe inculpati la plata, in solidar, a cite 333 de milioane de lei pentru
fiecare parte civila, sume indexate in conformitate cu rata inflatiei.
Tudor Stanica si Mihail Creanga urmau sa fie arestati in cursul zilei
de ieri. Cei doi au fost trimisi in judecata, alaturi de Stefan Burcea
(fost gardian la Rahova, judecat intr-un dosar disjuns), in noiembrie
2000, sub acuzatia de complicitate la omor calificat, prin rechizitoriul
intocmit de generalul magistrat Dan Voinea, la acea vreme seful Sectiei
Parchetelor Militare.
“Calatorul”
Ursu, urmarit 20 de ani
Conform
dosarului de urmarire informativa pe care SRI l-a pus la dispozitia
Parchetului Militar, inginerul si poetul Gheorghe Ursu a intrat in
atentia Securitatii inca din anii '60, el fiind urmarit in doua operatiuni
secrete distincte: in actiunea cu numele de cod “Calatorul” si in
dosarul “Udrea”. In operatiunea “Calatorul”, Ursu era urmarit din
cauza deplasarilor in strainatate, convorbirilor telefonice si scrisorilor
catre alti disidenti din afara tarii, printre care Monica Lovinescu
si Virgil Ierunca de la postul de radio “Europa Libera”. In anii '70
si la inceputul anilor '80, Gheorghe Ursu a trimis la “Europa Libera”
mai multe scrisori care s-au citit pe post. In una dintre ele,
Ursu il acuza pe Ceausescu de crima, pentru modul iresponsabil in
care a sistat lucrarile de consolidare a blocurilor avariate de cutremurul
din '77. In cea de-a doua operatiune, Ursu a fost urmarit pentru ca
tinea un jurnal secret in care vorbea despre toate faradelegile petrecute
in Romania pe parcursul a peste 50 de ani. Pentru ca despre cazul
Ursu se aflase deja la Departamentul de Stat al SUA, Securitatea a
hotarit “lichidarea sa cu costuri politice minime”, dindu-l pe mina
Militiei si transformindu-l intr-un “infractor de drept comun” pe
motiv ca detinea valuta ramasa de la calatoriile in strainatate. Conform
rechizitoriului intocmit de generalul Voinea exista la dosar “o nota
a fostei UM 0544 (n.r. - fosta Directie de Spionaj al Securitatii)
din care rezulta reactiile unor congresmeni si personalitati din SUA
pe marginea cazului Ursu”.
Teroarea
sistematica din beciurile Securitatii
Gheorghe
Ursu a fost bagat in beciurile Militiei unde a fost torturat sistematic
de informatorii comuni ai Militiei si Securitatii, printre care Radu
Gheorghe, zis Gicuta, si Marian Clita, cei care i-au dat ultima lovitura
provocindu-i moartea. “Am primit dispozitie din partea lt.-col. Creanga
Mihail si din partea lt.-col. Tudor Stanica, ca impreuna cu Radu Gheorghe
sa executam un regim de teroare asupra lui Gheorghe Ursu (...)”, a
declarat la proces Marian Clita. Zeci de martori (profesori universitari,
doctori, ingineri, avocati) care au fost si ei inchisi in acelasi
timp cu Ursu, au relatat in timpul procesului cum in beciurile de
la Rahova au murit torturate si alte persoane in afara de disidentul
Gheorghe Ursu. (Ch.L.)