IGP, aparatorul lui Stanica si Creanga
Christian Levant Luni, 25 August 2003

Disidentul anticomunist Gheorghe Ursu nu a murit torturat in arestul de pe Calea Rahovei, in 1985. Cel putin asa reiese dintr-un document datat 4 iulie 2003, emis de Directia Cercetari Penale din cadrul IGP. In actul respectiv se precizeaza ca "in perioada 1985-1986 nu au fost persoane incarcerate in arestul IGPR - Directia Cercetari Penale care au decedat". Acest document contrazice zeci de alte documente, precum si depozitii ale martorilor care demonstreaza ca Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, dupa ce fusese batut sistematic atit de anchetatorii militieni din subordinea lui Stanica Tudor, cit si de cei din Directia a Vl-a a Securitatii, aflati in subordinea colonelului de Securitate Vasile Gheorghe. Documentul Directiei Cercetari Penale - o adresa remisa cabinetului de avocatura al lui Eugen Vasiliu (fosta eminenta cenusie a Parchetului General, in prezent aparator al lui Stanica Tudor) - a fost depus la dosarul "Ursu". De altfel, Tudor Stanica si Mihail Creanga, acuzati pentru uciderea lui Ursu, au invocat acest document in "notele scrise" depuse prin avocati la dosar. "Prin adresa nr 141.506/4.07.2003, Directia de Cercetari Penale a atestat ca in arestul unitatii nu s-a produs decesul vreunui detinut", se arata in "notele scrise" ale inculpatilor. Cei doi au fost dati, de peste o luna, in urmarire generala si in consemn la frontiera, dupa ce au fost condamnati de Curtea de Apel Bucuresti la cite 22 de ani de inchisoare si arestati in lipsa pentru asasinarea, in 1985, prin tortura, a fostului disident anticomunist Gheorghe Ursu.