Cazul GHEORGHE URSU - Sumar

• 1969-1984 - Securitatea il urmareste pe Gheorghe Ursu, in cadrul actiunii cu numele de cod "Calatorul". Inginerul si poetul Gheorghe Ursu, un pasionat al artei universale, a facut mai multe excursii in Occident, obtinind cu greu, si totdeauna numai in urma unui lung ciclu de cereri, refuzuri, si proteste pina la "Presedintele Republicii", pasaportul din partea autoritatilor romane. (Vezi, in introducerea la Europa Mea, modul cum a primit Gheorghe Ursu permisiunea regimului comunist sa calatoreasca in vest). In timpul acelor calatorii a intrat in legatura cu disidenti romani din Occident, printre care Monica Lovinescu si Virgil Ierunca. Tot in acesti ani devine un sarcastic critic, deseori exasperat, al abuzurilor regimului comunist si al marasmului de constiinta indus de cultul personalitatii lui Ceasusecu. In cea mai mare parte aceste critici le-a incredintat jurnalului; deseori insa le citea, in forme literare, in cercuri de prieteni sau la serviciu. Tot la serviciu a tinut si afise anti-totalitare. (Vezi capetele de acuzare din 1985 ale Securitatii pentru "intensa activitate de propaganda dusmanoasa" impotriva regimului). 
• 1977 - 1978 - Curind dupa cutremurul din martie 1977,  dictatorul Ceausescu a ordonat ca blocurile avariate sa fie  cosmetizate (vezi notele verbatim luate de Gheorghe Ursu la unica sedinta cu Ceausescu la care a participat). Inginerul Gh. Ursu se opune, refuza sa semneze proiectele criminale, si scrie la "Europa Libera". Scrisoarea lui e citita pe post. E suspectat a fi autorul, si este urmarit indeaproape de Securitate.  De mentionat ca nici una dintre constructiile ale caror proiecte au fost semnate de el nu a suferit avarii in timpul cutremurului.
• 1981 - I se citeste la Europa Libera o noua scrisoare, despre dezastruoasele "indicatii" ale dictatorului in domeniul culturii. Aceasta scrisoare va deveni, alaturi de cea despre cutremur, una din primele "sarcini" ale anchetatorului PIRVULESCU Marin, si unul din subiectele principale ale anchetei ulterioare pentru "propaganda impotriva orinduirii socialiste".
• 1984 decembrie - Securitatea ii ia jurnalul lui Gheorghe Ursu, pe care il tinuse timp de 40 de ani, si in care erau "grave critici la adresa conducatorilor de partid si de stat" si a regimului comunist. Urmeaza o ancheta in stare de libertate. Este interogat despre scrisorile catre Europa Libera, despre criticile si satirele anti-comuniste si anti-ceausiste din jurnal, si mai ales despre prietenii din tara si strainatate. Refuza sa-si divulge prietenii (unii dintre ei, conform documentelor Securitatii, fiind deja "in atentia organelor DSS penru conceptiile lor dusmanoase").
• 21 septembrie 1985 - Pentru ca Ceausescu nu dorea un scandal international legat de un detinut politic, Gheorghe Ursu este arestat sub pretextul de tainuire de valuta, 16 dolari care au fost gasiti la domiciliul sau in urma perchezitiei. 
• Octombrie / Noiembrie 1985 - Pentru ca nu vroia sa-si divulge prietenii, in legatura cu scrierile si "intensa lui activitate politica dusmanoasa", Gheorghe URSU este torturat bestial de Securitate, prin anchetatorul PIRVULESCU Marin, cu concursul ofiterilor de Militie si a informatorilor de camera. Ambasada Americana si mai multi membri ai Congresului SUA se intereseaza la autoritatile romane de cazul inginerului Ursu. Li se spune ca e un caz de drept comun.
• 17 noiembrie 1985 - Este ucis in tortura in arestul securitatii si militiei din Calea Rahovei, Bucuresti. 
• 1987 - Congresul American a avut in vedere cazul Ursu atunci cind a retras clauza natiunii celei mai favorizate Romaniei lui Ceausescu, fiind considerat unul dintre cazurile cele mai evidente de violare a drepturilor omului din acea perioada.

• decembrie 1989  - Georgeta Berdan, sora lui Gheorghe Ursu, scrie un memoriu in care cere aflarea adevarului si pedepsirea vinovatilor.
• 1990 ianuarie - martie - ancheta procurorului Dan Voinea (cel care le-a facut rechizitoriul si sotilor Ceausescu) a aratat ca "vinovati de moartea lui Gheorghe Ursu sunt ofiterii anchetatori, seful directiei Cercetari Penale si seful arestului". Acestia sunt fostii colonei Tudor Stanica, Vasile Gheorghe, Parvulescu Marin si Creanga Mihail. Insa autoritatile romane au cautat de atunci cu persistenta sa musamalizeze cazul. Fostii tortionari au devenit prosperi bancheri, implicati in notorii afaceri frauduloase, precum falimentarea bancilor Credit Bank si Banca Populara Romana, avand in acelasi timp legaturi puternice in Politie, Justitie si guvern. Presa romana a relatat in toti acesti ani nedreptatea ce se facea memoriei lui Gheorghe Ursu, ajuns un simbol atat al crimelor ceausiste, cat si al aservirii noilor autoritati intereselor fostei politii politice.
• noiembrie 1996 - in urma unei intense campanii de presa, un fost detinut de drept comun, Clita Marian, a fost gasit tap ispasitor si trimis in judecata pentru uciderea lui Gheorghe Ursu. In realitate, aceasta unealta a fostei Securitati a recunoscut singur ca nu facuse decat sa indeplineasca ordinele ofiterilor mai sus-amintiti. Prin acelasi rechizitoriu, desi probele erau indubitabile si vinovatia lor cunoscuta de mult, fata de ofiteri  procurorul militar Samoila Joarza hotaraste "neinceperea urmaririi penale" (NUP). 
• 1997 - Judecatorul Cristian Jipa intelege incercarea securitatii de a arunca toata vina asupra lui Clita si hotaraste restituirea cauzei la Parchet pentru anchetarea adevaratilor vionvati.
• 1997-2000 -  Alti judecatori si procurori continua sa-i pretejeze pe fostii ofiteri de securitate si Militie. Procesul trunchiat al lui Clita Marian are loc la Tribunalul Bucuresti, la Curtea de Apel Bucuresti, si in sfirsit la Curtea Suprema. Vezi aici mai multe detalii ale incarcarilor de musamalizare a cazului din aceasta perioada.
• 2000 - Clita Marian e condamnat la 20 de ani inchisoare pentru uciderea lui Gheorghe Ursu. In realitate, prin injumatatirea sentintei datorita unui decret al lui Ceausescu (11/1988) si contopirea pedepselor (Clita fusese de multe ori condamnat ca spargator de case), acesta nu a mai facut decat doi ani de inchisoare.
• noiembrie 2000 - Abia in urma unei noi campanii de presa ocazionate de un protest al fiului lui Gheorghe Ursu si a interesului pentru caz aratat de mai multe foruri europene (printre care si Comisia pentru Romania a Parlamentului European), Ministerul Justitiei permite in sfirsit aceluiasi procuror Dan Voinea sa trimita in instanta pe doi dintre adevaratii asasini, Tudor Stanica si Creanga Mihail, cercetarile asupra lui PIRVULESCU Marin ramanand in lucru.
• 2000-2003 - Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, prin judecatorul capitan Liviu PARVU, incearca sa-i scoata basma curata pe tortionarii STANICA si CREANGA, ignorind probele si folosind pretexte procedurale nelegale.
• Iulie 2003 - Judecatorul Viorel PODAR de la Curtea de Apel Bucuresti ii condamna pe ofiterii de militie STANICA si CREANGA la cite 22 de ani inchisoare pentru omor deosebit de grav. Vezi aici sentinta penala din 14.07.2003.
• Cauza impotriva lui PIRVULESCU e disjunsa in 2003, si lasata in nelucrare. Dosarul pare ca a fost ascuns de conducerea parchetelor militare, prin procurorul VASILACHE Ion.
• 2007-2012 - familia lui Gheorghe Ursu face mai multe plangeri si cereri pentru anchetarea lui PIRVULESCU. Procurorii militari, si cei de la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica tergiverseaza ancheta, fie dind NUP (neinceperea urmaririi penale), fie declinind cauza, nefacind nici un act de urmarire penala, intre parchete si tribunale: ICCJ, Parchetul de pa linga Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.
• 2013 - Impotriva probelor evidente si a legilor in vigoare, Judecatorul GUNESCU de la TMTB respinge plangerile familiei pentru anchetarea lui PIRVULESCU, refuzind sa-l judece invocind pretexte absurde, nelegale.
• noiembrie 2014 - in urma unei campanii de presa ocazionat de un nou protest al fiului lui Gheorghe Ursu, Procurorul General Tiberiu Nitu ordona redeschiderea anchetei asupra ofiterilor de securitate inclusiv PIRVULESCU MARIN.
• august 2016 - ancheta desfasurata din ianuarie 2015 e finalizata cu rechizitoriul prin care sint trimisi in judecata pentru crime impotriva umanitatii HOMOSTEAN GEORGHE, fost ministru de interne, POSTELNICU TUDOR, fost sef al securitatii, PIRVULESCU MARIN si HODIS VASILE, fosti ofiteri ai directiei a 6a de cercetari penale a securitatii.