DOSARUL TORTIONARILOR PIRVULESCU si HODIS, si ai MINISTRILOR HOMOSTEAN si POSTELNICU
DECLARATIILE MARTORILOR si ACTE MEDICALE
Aceste marturii dovedesc participarea directa a ofiterilor de Securitate PIRVULESCU MARIN, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de fostul locotenent HODIS Vasile, la torturarea sistematica si in final la uciderea disidentului.
SUMAR:
Marturii care dovedesc ca bataile au fost administrate de anchetatorii Securitatii:
Casapu Mitrus Laurentiu (il nominalizeaza pe PIRVULESCU), Caracostea Stere (rezulta ambii HODIS si PIRVULESCU), Pascale Gheorghe, Popa Dan, Hirsu Ilie, Palamariu Florinel (il nominalizeaza pe PIRVULESCU), Manda Gheorghe,
Cimpoieru Vasile, Clita Marian, Radu Gh, Mihai Vasile, Ivan Stefan, Daescu Gheorghe, Dinu Ion, Ionetec Gheorghe, Constandache Ioan, Ionita Stefan
Marturii care dovedesc ca din ordinul Securitatii, Gh. Ursu a fost supus unui regim de tortura si in camera de arest, si ca tortionarii din camera erau informatorii Securitatii: Ghebac Radu, Popa Dan, Clita Marian, Radu Gheorghe, Pascale Gheorghe, Martin Cristian, Godeanu Gheorghe, Ionita Stefan, Udrea Marian, Munteanu Ion, Barabancea Traian-Doru, Enache Nicolae, Chircu George, Andrei Ion (nu se intimpla ca detinutii sa iasa la raport pt. sesizari)
Marturii care confirma ca Ursu Gheorghe a fost anchetat de Securitate in timpul detentiei in arestul IGP:
Toader Florica (il nominalizeaza pe PIRVULESCU), Ion Nicolae (il nominalizeaza pe PIRVULESCU), Munteanu Ion, Dinu Dumitru, Radu Vasile, Ghiorghe Florea, Odina Constantin, Damian
Constantin, Cojocaru Gheorghe, Creanga Mihail, Andrei Ion, Scarlet Gheorghe, Ghebac Radu, Dumitraciuc Ion
(mentioneaza ca PIRVULESCU i-a solicitat o caracterizare a lui Gheorghe
Ursu pe 15.11.1985; motivatia exclusiv politica a UI si UP; interesul
la virful regimului Ceausescu pentru caz; incalcarea si a altor
drepturi fundamentale ale omului), Damian Costica (mentioneaza ca Gheorghe Ursu a fost adus la IGM de la Securitate).
Marturii care confirma secretul impus de Securitate dupa asasinat:
Barabancea Traian-Doru, Odina Constantin, Donose Gheorghe, Marinescu Sorana, Hristenco Vladimir,Creanga Mihail, Udrea Marian, Chircu George
Marturii care confirma ca ofiterii de Securitate puteau intra oricind in arestul IGM si anchetau detinuti de drept comun, ca Radu Gheorghe si Clita Marian erau informatori, si ca in camerele de arest ale IGM se afla tehnica de ascultare si inregistrare ("tehnica operativa" - TO) provenita de la Securitate: Mihai Vasile, Enache Nicolae, Rizea Ilie, Isac Stelian, Odina Constantin
Marturii si documente care stabilesc data producerii loviturilor fatale (15.11.1985):
Casapu Mitrus Laurentiu, Marinescu Sorana, Hristenco Vladimir , Constandache Ioan, Ulmeanu Petruta, Popescu Florea, Foaia de obs la intrarea in spital, referat medical 17.11.1985, raport de constatare medico-legala 20.11.1985, procesului verbal de predare-primire, raportul de prezentare a materialului
Marturii si documente care stabilesc calitatea de tortionar a lui PIRVULESCU Marin si in alte cauze:
Petre Mihai Bacanu (inclusiv in cazul Radu
Chesaru), condamnarea din 1990, pentru bataile administrate
la revolutie.
DECLARATII ALE COLEGILOR DE AREST
Declaratiile martorului Casapu Mitrus Laurentiu - coleg de celula (cf. registrului de mutari pe camere in arest, a stat cu Gheorghe Ursu in ultimile 2 zile de detentie, 15-17 noiembrie, pina cind acesta din urma a fost dus la spital.)
2017-10-25 CAB"Ursu Gheorghe venea de la ancheta in patura, intrucit era batut. Ceilalti [colegi de camera] erau pusi sa-l sicaneze... Erau favorizati, erau scosi zilnic, primeau pachete, mincare... Cind venea de la ancheta [Ursu] acuza dureri interne, vaitindu-se ca il durea in zona abdominala."
Martorul si-a mentinut declaratiile anterioare "care sint corespunzatoare adevarului",
2015-04-06 Sectia Parchetelor Militare - Vol 8, fila 114
"mi s-au prezentat declaratiile date de mine... in anii 1994, 1998 si 2002, declaratii pe care le mentin"...
"Gicuta si Clita Marian stateau destul de mult de vorba cu Gheorghe Ursu, dindu-mi impresia ca 'vroiau sa-l traga de limba'... m-a condus la concluzia ca erau dirijati sa afle cit mai multe despre Gheorghe Ursu... erau scosi din camera de arest aproape zilnic".
"Cele declarate de mine anterior sint in mod cert reale, asa ca imi mentin afirmatia, in sensul ca cele consemnate in declaratiile anterioare sint corecte".
"In legatura cu Gheorghe Ursu mai arat ca in mod categoric imi aduc aminte acum ca intr-una din zile, dupa ce afara s-a inserat, acesta a fost adus in camera de detinere intr-o patura... si se vaita ca-l doare burta".
"Stiu ca Gheorghe Ursu a ramas peste noapte in camera si imi aduc aminte ca se tot vaita de dureri abdominale".
"In ce priveste declaratia data de mine la 22.10.1998, atunci cind am aratat <<cert este ca fusese scos la ancheta de anchetatorul lui, ... maior (PIRVULESCU sau Florescu)>>... mentin cele declarate intrucit, daca asa am declarat in 1998 inseamna ca asa s-au petrecut lucrurile... Imi mentin cele declarate in data de 08.02.1994 cind am declarat ca Ursu Gheorghe a spus...ca a fost batut in cadrul anchetei".
Declaratii anterioare:
1998-10-22 Sectia Parchetelor Militare - Vol 8, fila 122
"Cam cu 2-3 zile inainte de a fi dus la spitalul penitenciar Jilava, ing. Ursu a fost scos la ancheta dimineata, si adus de acolo batut intr-o patura, intrucit nu mai putea mearge. Ursu acuza in special dureri abdominale. Cert este ca fusese scos la ancheta de anchetatorul lui... care era maior... PIRVULESCU sau Florescu. In tot timpul care a urmat a urlat de durere, dar nu i s-au acordat ingrijiri medicale. Retin ca timp de doua zile si nopti ing. Ursu a urlat de durere si nu a primit ajutor medical. Am inteles ca mai fusese anchetat. Cand i s-a facut rau pe 15-11-1985 Ursu a fost anchetat de dimineata pana seara... Pe data de 15-11-1985, Ursu a fost cercetat de dimineata pana seara si a fost readus in camera pe o patura. Ursu nu mai putea vorbi."
2002-06-01 in instanta (procesul Stanica) - Vol 8, fila 124
"Am stat circa 2 saptamini cu ing. Ursu, cu Gicuta si Clita. Ing.
Ursu a venit de citeva ori in camera dupa ce fusese scos pt. ancheta
acuzind dureri abdominale; o data chiar a fost adus in patura. De la el am aflat ca a fost batut de anchetator si de aceea are dureri abdominale. Clita si Gicuta vorbeau cu ing. Ursu... si erau scosi zilnic... de unde am tras concluzia ca puteau fi informatori".
Marturii care coroboreaza si intaresc declaratia martorului Casapu Mitrus Laurentiu:
- declaratiile medicilor si documentele medicale (Marinescu Sorana, Hristenco Vladimir , Constandache Ioan, Foaia de obs la intrarea in spital, referat medical 17.11.1985, raport de constatare medico-legala 20.11.1985), care stabilesc ca echimozele, leziunile interne, durerile si celelalte simptome morbide datau de vineri 15.11.1985, ziua la care se refera Casapu Mitrus Laurentiu.
- declaratia lui Popa Dan, care confirma ca si alti gardieni au constatat ca victima a fost adusa la un moment dat cu patura de la ancheta.
- declaratiile lui Clita Marian, care a fost coleg de camera cu victima in toate zilele in care a fost si Casapu Mitrus Laurentiu. Declaratiile acestuia se suprapun cu cele ale lui Casapu Mitrus Laurentiu. De exemplu: "Cu citeva zile inaintea datei de 17.11.85 [data mortii], … venind de la o ancheta… a inceput sa se plinga ca ii este rau de la stomac, prezentind simptome de voma si scaune repetate. In noaptea urmatoare a ajuns sa vomite sange"; "In apropierea datii de 15 nov 1985 in urma unui interogatoriu victima a venit in celula acuzind stare grava de voma si dureri in zona abdominala...", etc.
- marturiile a 15 colegi de celula si paznici (Caracostea Stere, Pascale Gheorghe, Popa Dan, Hirsu Ilie, Palamariu Florinel, Manda Gheorghe, Cimpoieru Vasile, Clita Marian, Radu Gh, Mihai Vasile, Ivan Stefan, Daescu Gheorghe, Dinu Ion, Ionetec Gh, Constandache Ioan), din care rezulta dincolo de orice dubiu ca bataile au fost administrate de anchetatorii Securitatii.
Concluzii legate de faptuitor desprinse din declaratia martorului Casapu Mitrus Laurentiu:
In aceste declaratii este evident vorba de anchetatorul PIRVULESCU Marin, deoarece:
- in dosarele Militiei si ale Securitatii, nu a existat un anchetator maior Florescu, care sa se ocupe de cazul Ursu. Conform declaratiilor lui Popescu Florea si Stir Mihail, locotenentul major Florescu de la Militie "nu a avut nici o tangenta cu cazul Ursu". De altfel acesta nu apare in nici un document de ancheta sau in tabelul cu notele de scoatere. Oricum, Militia nici nu avea vreun interes sa-l agreseze pe Gh. Ursu, cauza de drept comun era "simpla" (cf. declaratiei lui Popescu Florea), Gh. Ursu "recunoscuse faptele" (cf. Popescu Florea, Ulmeanu Petruta, si procesului verbal de prezentare a materialului). Gheorghe Ursu era "arestatul Securitatii" (cf. col. Creanga, seful arestului), si din marturiile a 15 colegi de celula si paznici (Caracostea Stere, Pascale Gheorghe, Popa Dan, Hirsu Ilie, Palamariu Florinel, Manda Gheorghe, Cimpoieru Vasile, Clita Marian, Radu Gh, Mihai Vasile, Ivan Stefan, Daescu Gheorghe, Dinu Ion, Ionetec Gh, Constandache Ioan), rezulta dincolo de orice dubiu ca bataile au fost administrate de anchetatorii Securitatii. Din alte peste 10 declaratii rezulta ca la ordinul Securitatii Gheorghe Ursu a fost supus unui regim de tortura si in camera de arest (Ghebac Radu, Popa Dan, Clita Marian, Radu Gh, Pascale Gheorghe, Martin Cristian, Godeanu Gheorghe, Ionita Stefan, Udrea Marian, Munteanu Ion). Alti 7 martori confirma ca Ursu Gheorghe a fost anchetat de Securitate in timpul detentiei in arestul IGP (Munteanu Ion, Dinu Dumitru, Radu Vasile, Ghiorghe Florea, Odina Constantin, Damian Ctin, Cojocaru Gheorghe). Tot din aceste marturii, dar si din Dosarul Penal 66142 si alte documente ale securitatii rezulta si motivele torturii: Securitatea vroia sa extraga de la victima informatii referitoare la activitatea sa anti-comunista (scrisorile la Europa Libera, actiuni de disidenta planuite cu prietenii sai - scriitori cu conceptii "dusmanoase", legaturile cu disidentii din afara, afisele, jurnalul si alte scrieri anti-totalitare, etc), iar Gheorghe Ursu a refuzat sa colaboreze.
- din documente ale securitatii si declaratiile proprii, PIRVULESCU Marin a fost anchetatorul principal lui Gheorghe Ursu si e cel care il anchetase si in stare de libertate;
- din declaratiile luate lui Gheorghe Ursu si procesele verbale contrasemnate de PIRVULESCU Marin, ca si din alte documente concepute de PIRVULESCU, rezulta ca acesta il ancheta si lucra inca operativ, folosing informatori, pe Gheorghe Ursu in perioada detentiei.
- martora Toader Florica (subofiter de paza in arestul IGM) l-a identificat si ea pe PIRVULESCU Marin cind acesta l-a scos la ancheta pe Gheorghe Ursu in timpul detentiei.
- martorul Ion Nicolae (subofiter de paza in arestul Securitatii) l-a identificat si el pe PIRVULESCU Marin ca fiind cel care l-a anchetat pe Gheorghe Ursu in timpul detentiei.
Cu privire la activitati similare ale numitului PIRVULESCU Marin:
- disidentul Petre Mihai Bacanu, si el arestat sub un pretext de drept comun pentru a fi anchetat si torturat de Securitate, declara: "Cind era vorba de violenta in ancheta, in ceea ce ma priveste era chemat mr. PIRVULESCU... mi-a zdrobit degetul mijlociu de la mina dreapta in usa mi-a tumefiat fata.
Acelasi ofiter... [la perchezitie] a intrat in camera baiatului
meu care la acea data avea 16 ani si pe care l-a lovit si l-a aruncat
din patul in care dormea fiind pe la ora 2 noaptea. ... [Radu
Chesaru] mi-a povestit ca in timpul arestarii a fost si el victima mr.
PIRVULESCU. Din pacate
CHESARU s-a sinucis".
Domnul Petre Mihai Bacanu a ramas cu degetul mijociu de la mina dreapta vizibil deformat in urma torturii la care a fost supus de numitul PIRVULESCU.
- Calitatea
de tortionar a mr. PIRVULESCU a fost dovedita de altfel si de
condamnarea acestuia, in 1990, pentru bataile administrate
revolutionarilor in decembrie 1989.
Concluzii legate de situarea in timp a bataii relatate de martorul Casapu Mitrus Laurentiu:
Bataia a avul loc, conform marturiei lui Casapu Mitrus Laurentiu, pe 15 noiembrie 1985, si s-a prelungit pina seara (victima a fost adusa de la ancheta cu patura, "dupa ce s-a inserat"). Aceasta data se coroboreaza cu procesului verbal de predare-primire a posturilor, din care rezulta ca CLM a fost incarcerat pe 15 noiembrie; si cu data corespunzatoare din tabelul "cu persoanele incarcerate in Arestul Directiei Cercetari Penale in lunile OCTOMBRIE-NOIEMBRIE 1985".
De mentionat ca data de 15.11.1985 se coroboreaza si cu declaratia lui Palamariu Florinel, care a fost sef de schimb in timpul acestui eveniment (schimbul 2 din 15.11.1985, conform registrului posturilor si procesului verbal de predare-primire). Palamariu Florinel a declarat ca in schimbul lui, pe de o parte, intr-o zi a fost solicitat de
"Directia a VI a Securitatii...
sa-l scoata din camera pe Gheorghe Ursu si sa-l duca la ancheta la Directia a VI-a"; si pe de alta parte, ca "Ursu era cercetat si de ofiteri de securitate de la directia a 6-a" si ca l-a
vazut pe "ing. Ursu adus de la ancheta de subofiterul meu si am
constatat ca Ursu nu-si tinea bine echilibrul… Era in tura mea, in zilele premergatoare ducerii lui Ursu la spitalul Jilava…"
Pe 15.11 (dimineata) Gh. Ursu a fost vazut de avocati, conform raportului de prezentare a materialului - cind aceste lovituri evident nu fusesera inca administrate,
intrucit ulterior administrarii lor bolnavul s-a "vaitat", "a urlat" in
permanenta, se tinea cu miinile de burta, a avut imediat varsaturi
bilioase, apoi cu singe, etc (Marinescu Sorana, Hristenco Vladimir , Constandache Ioan, Foaia de obs la intrarea in spital, referat medical 17.11.1985, raport de constatare medico-legala 20.11.1985), ceea ce nici avocatii, si nici ofiterul de militie, evident nu au remarcat (cf. Ulmeanu Petruta, Popescu Florea). Deci
bataia fatala a avut loc la acel ultim interogatoriu incepind imediat
dupa prezentarea materialelor, in dimineata zile de vineri 15.11.1985,
si a durat, dupa cum declara martorul Casapu Mitrus Laurentiu, pina seara.
Data de 15 noiembrie coincide cu data administrarii loviturilor fatale, care au fost decisive in cauzalitatea mortii, intrucit:
- vineri 15.11 este cu doua zile inainte de transportarea la spital, exact momentul in care, conform marturiilor medicilor si documentelor medicale (Marinescu Sorana, Hristenco Vladimir , Constandache Ioan, Foaia de obs la intrarea in spital, referat medical 17.11.1985, raport de constatare medico-legala 20.11.1985) bolnavul a acuzat simptomele peritonitei (dureri mari abdominale, varsaturi bilioase) ca urmare a bataii violente primite in abdomen.
- Vechimea echimozelor constatate de mai multi medici (Marinescu Sorana, Hristenco Vladimir , Constandache Ioan) la spitalul Jilava, si consemnate in Foaia de observatie clinica, era de vineri, mai exact de "36-48 de ore", cf. chirurgului principal Hristenco Vladimir, deci exact timpul scurs intre momentul cind victima a fost anchetata de ofiterul Pirvulescu: pe 15.11.1985, de dimineata, dupa prezentarea materialelor, pina seara, conform martorului Casapu Mitrus Laurentiu - si duminica dimineata, momentul operatiei).
- Declaratiile acelorasi medici, conform carora Gheorghe Ursu "de vineri [15 noiembrie] se plingea de dureri abdominale dar nu a fost luat in seama".
- Foaia de observatie clinica a spitalului Penitenciar Jilava din 17.X.1985, din care rezulta ca victima "Afirma ca de vineri prezinta dureri puternice cu punct de plecare reg. Epigastrica iradiate in tot abdomenul, varsaturi bilioase, constipatie..."
-
Aceata bataie din cursul zilei de vineri, care au produs echimozele si
simptomele respective, nu putea sa fi fost administrata de detinutul
Clita, intrucit martorul Casapu Mitrus Laurentiu, evident, ar fi vazut si mentionat
acest fapt. Casapu Mitrus Laurentiu spune clar ca simptomele respective nu s-au declansat
decit dupa aducerea victimei in camera seara, cu patura, de la ancheta.
Clita l-a lovit, evident, anterior zilei de 15 noiembrie (conform
celorlalte marturii), participind si el la deteriorarea starii victimei
si deci la omor. Insa fara dubiu
la omor au contribuit decisiv si loviturile fatale din 15 noiembrie administrate la ancheta care
s-a prelungit "pina seara", de catre anchetatorul victimei, PIRVULESCU
Marin.
Declaratia martorului Caracostea Stere - coleg de celula
2015-04-16 - SPM - Vol 8, fila 103
"Imi mentin toate declaratiile date anterior.
In perioada 20 septembrie - 26 octombrie 1985 am fost arestat preventiv in Arestul IGM - Directia cercetari Penale.
Toata aceasta perioada am petrecut-o in camera 1 a arestului.
La
inceputul lunii octombrie 1985 (nu pot preciza exact data) in camera 1
a fost introdus numitul Ursu Gheorghe, despre care am aflta ca era
inginer proiectant si ca ar fi fost arestat
din cauza unor jurnale pe care acesta le tinea si a unor articole pe
care acesta le-a publicat in strainatate defaimatoare la adresa
regimului comunist.
Inca din prima seara a zilei in care a
fost introdus in arest a fost scos la ancheta de catre un ofiter
anchetator de Securitate despre care Ursu Gheorghe mi-a povestit ca
este acelasi cu cel care l-a anchetat si inainte de a fi arestat
preventiv si ca avea gradul de locotenent.
Cind
s-a intors in camera acesta prezenta urme de violenta pe obrazul drept
si in zona urechii (in spatele urechii). Gheorghe Ursu a povestit cum a
fost batut de locotenentul de securitate.
In
zilele care au urmat pina cind eu am fost pus in libertate Ursu
Gheorghe a fost scos aproape zilnic la ancheta si de fiecare data venea
batut. Din cite imi povestea, ofiterul anchetator il lovea in special
la talpi si la palme cu bastonul si in zona capului, deasupra urechii. De fiecare data il ingrijeam eu aplicindu-i comprese cu apa rece in zonele in care era lovit.
Pe
masura ce timpul trecea si era scos la ancheta Gheorghe Ursu devenea
tot mai pierdut si incoerent in vorbire si cu un comportament deviant.
Asa cum am aratat de la Gheorghe Ursu am aflat ca era scos la ancheta de ofiterul de Securitate".
Declaratiile anterioare:
1990-11-30 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 8, fila 107
"Cu circa 4-5 zile inainte de a fi pus in libertate, deci in jurul datei de 21 oct., in camera unde eram eu detinut a fost adus un inginer proiectant pe nume Ursu Gheorghe Emil... Ursu Gheorghe a povestit [ca a fost arestat] in legatura cu niste jurnale si povestea de Suedia... In jurul orei 11 noaptea, a fost dus la ancheta. Dupa putina vreme a fost readus cu vizibile urme de violenta pe parte dreapta a obrazului si zona nasului, unde se observau urme de singe. Ii curgea singe din ureche si nas. Spunea ca nu se statuse de vorba cu el si efectiv a fost batut. … Povestea ca a fost batut de un capitan sau maior de securitate… spunea ca acel ofiter il mai cercetase cu ceva timp in urma, il lasase si acum il reancheta... Ursu Gheorghe spunea ca era anchetat pentru jurnalele pe care le tinuse. Ancheta avea in obiectiv problema jurnalelor. Spunea ca il ancheteaza un ofiter de la Securitate care-l mai anchetase o data."
1998-06-22 – Instanta – proces Clita - Vol 8, fila 109
"Mi-a spus ca era lovit la interogator de cel care-l ancheta. Mi-a spus ca a scris niste documente impotriva regimului. L-am vazut lovit la palme, ulterior in zona capului. Mi-a spus ca anchetatorul era ofiter de securitate. Aceste urme de lovituri apareau dupa fiecare interogator. Eu am inteles ca victima nu era suferinda, dar dupa cateva interogatorii avea alt aspect si parea ca prezinta tulburari psihice... In urma loviturilor primite in zona abdominala suferea de incontinenta... "
1999-05-19 - la Sectia Parchetelor Militare - Vol 8, fila 110
"Ursu Gheorghe era sanatos... Dupa bataile care i-au fost administrate de catre anchetatori, asa cum mi-a spus ing. Ursu, starea sanatatii devenise subreda... Mi-a spus ca era batut de anchetator, ofiter de Securitate, intrucit acesta dorea sa divulge si numele altor colegi ai ing. Ursu. L-am vazut pe ing. Ursu la putin timp dupa ce a fost adus de la ancheta cu urme vizibile pe partea dreapta a obrazului si zona nasului si a urechii... Am observat urme de sange… Mi-a povestit in celula ca anterior cind era in stare de libertate a fost anchetat de acelasi ofiter de Securitate…"
"Cu inginerul Ursu am fost la sanitarul arestului si i-a dat pastile. De fapt sanitarul nici n-a vrut sa stea de vorba cu Ursu Gheorghe si i-a aruncat pastilele... [Ing. Ursu] era plin de rani si avea palmele umflate… In ultima perioada inginerul Ursu se afla intr-o stare critica… Dupa ce venea de la ancheta mie mi se parea ca avea tulburari psihice.... L-am vazut pe Ursu Gheorghe dupa ce venea de la ancheta ca suferea atit fizic cit si psihic".
2002-02-27 – in instanta, proces Stanica - Vol 8, fila 112
"Am observat ca Ursu Gheorghe dupa ce era scos la ancheta venea batut... datorita palmelor umflate si intr-o etapa ulterioara datorita leziunilor din zona capului. El spunea ca il bate anchetatorul. Ursu Gheorghe s-a intors lovit la cap singerind undeva deasupra urechii".
Concluzii legate de faptuitor::
Aceasta
marturie demonstreaza tortura zilnica, sistematica, din ce in ce mai
violenta, aplicata de anchetatorii Securitatii lui Gheorghe Ursu.
Ca si in marturiile anterioare, Caracostea Stere mentioneaza un ofiter de Securitate care era "acelasi cu cel care l-a anchetat si inainte de a fi arestat preventiv". Ori anchetatorii lui Gheorghe URSU dinainte de a fi arestat preventiv au fost maiorul PIRVULESCU Marin si locotenentul HODIS Vasile. Cum in aceasta declaratie Caracostea Stere mentioneaza un locotenent, e vorba deci de HODIS Vasile.
In marturiile anterioare, Caracostea Stere a afirmat ca ofiterul tortionar, care si acela "il mai cercetase cu ceva timp in urma, il lasase si acum il reancheta", si, din nou, "cind era in stare de libertate a fost anchetat de acelasi ofiter de Securitate", era "capitan sau maior de securitate" . Deci in acele marturii Caracostea Stere il identifica pe maiorul PIRVULESCU, neexistind nici un capitan care sa-l fi anchetat propriu-zis. (Despre DUMITRACIUC nu putea fi vorba, cita vreme acesta nici nu functiona la Directia Cercetari Penale). Inseamna ca victima i-a mentionat pe amindoi, in diverse ocazii. Rezulta astfel ca tortionarii lui Gheorghe Ursu au fost amindoi ofiterii anchetatori care-l anchetasera in stare de libertate, respectiv maiorul PIRVULESCU si locotenentul HODIS Vasile.
Aceasta concluzie se coroboreaza si cu documentul de la fila 9 din Dosarul Penal 66142 al Securitatii, din care rezulta ca amindoi anchetatorii au "lucrat" in continuare, impreuna, si in timpul detentiei, pe cazul Gheorghe URSU, luindu-i acestuia declaratia din 24 octombrie 1985, pe care amindoi au contrasemnat-o. De altfel, cei doi au continuat sa lucreze, tot impreuna, la dosarul Gheorghe Ursu inca aproape doi ani, conform precesului verbal si altor documente DSS din august 1987.
Concluzii legate de situarea in timp a bataii relatate de martorul Caracostea Stere:
In marturiile sale anterioare (de pilda marturia din 1990-11-30) Caracostea Stere preciza: "Inainte de a fi pus in libertate cu 4-5 zile, adica inainte de data de 26 octombrie 1985, in camera 1 a arestului a fost adus Ursu Gheorghe Emil". De aici ar rezulta ca torturile descrise in acele depozitii ar fi avut loc pe 20-21 oct. 1985, dupa ce PIRVULESCU s-ar fi intors, pe 16 oct. 1985, de la un curs de reciclare la Gradistea, sustinind si pe aceasta cale ca acele torturi ar fi fost administrate tot de maiorul PIRVULESCU.
In prezenta declaratie, Caracostea Stere se refera la "inceputul lunii octombrie 1985", perioada care se verifica si din registrul de mutari ale arestatilor in camerele de detentie, respectiv mutarile la camerele 1 si 30. Daca e sa dam crezare aceleiasi adeverinte de reciclare la Gradistea (un document al Securitatii ce ar putea fi doar o incercare de alibi pentru PIRVULESCU), ramine cu atit mai ferm stabilit ca cel putin in acea perioada (inceputul lui octombrie) locotenentul HODIS a fost tortionarul.
In orice caz, din declaratiile luate lui Gheorghe Ursu si procesele verbale contrasemnate de PIRVULESCU Marin, ca si din alte documente concepute de PIRVULESCU citate mai sus, dar si din depozitiile martorilor Casapu Mitrus Laurentiu
si Toader Florica (care amindoi ii mentioneaza numele lui PIRVULESCU, iar Toader Florica il si recunoaste fizic), rezulta fara putinta de tagada ca PIRVULESCU
a reluat conducerea anchetei cel putin dupa 22 octombrie, continuind
regimul de tortura, asa cum rezulta din depozitiile martorului Casapu Mitrus Laurentiu, pina pe 15 noiembrie, cind i-a administrat loviturile fatale.
Cf. situatiei pe camere de arest, a stat cu Gh. Ursu la inceputul detentiei, la camera 18, respectiv in luna sept. si inceputul lunii oct. 1985.
2017-10-25 CAB
"Gh. Ursu a fost scos la ancheta de Securitate... era agitat si speriat... I-au fost data doua palme de anchetatori... Era vorba de un jurnal personal... unde scria de familia Ceausescu... Clita Marian era cu siguranta informator al Securitatii..."
2015-04-08 - SPM - Vol 8, fila 137
"Pe data de 16 sept am fost retinut... si am fost introdus la camera 18. Dupa cca. 2 saptamini in aceeasi camera de arest a fost introdus si Ursu Gheorghe Emil, cu care am stat cca. 10-15 zile... Dupa cite imi amintesc eu am fost mutat din camera 18 pe 4 sau 5 oct. 1985.
In perioada in care am stat in aceeasi camera de arest cu Ursu Gheorghe Emil am aflat de la acesta ca i s-a facut o perchezitie la domiciliu, undeva in zona Ho Si Min, ocazie cu care i s-a gasit cca. 12-18 dolari. In timpul perchezitiei i s-a gasit si un jurnal personal in care critica regimul comunist, in special pe Nicolae si Elena Ceausescu.
In perioada in care am stat in aceeasi camera de arest cu Ursu Gheorghe Emil acesta din urma a fost scos o singura data la ancheta... Cu certitudine insa, Ursu Gheorghe Emil s-a intors in camera foarte agitat si speriat si mi-a spus ca a fost scos de cei de la Securitate... si ca acum a scapat usor luind doar doua palme, pentru ca in ziua aceea nu a avut timp de el, si ca la urmatoarea intilnire o sa-i aplice un alt tratament.
Ursu Gheorghe Emil era o persoana volubila, nu avea nici o retinere si ne-a povestit foarte multe despre viata lui."
Din declaratiile anterioare:
1993-11-30 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 8, fila 142
"[Ursu Gheorghe] cind s-a intors in camera mi-a spus ca a fost scos de Securitate... el a mai precizat ca anchetatorul i-a zis ca acum nu are timp de el dar sa se gandeasca bine la ceea ce trebuie sa spuna cind va fi scos din nou la ancheta".
1999-01-18 – proces Clita - Vol 8, fila 145
"Ursu Gheorghe era anchetat de un ofiter de Securitate… Mi-a spus ca era anchetat de Securitate pentru ca i-au gasit un jurnal… Mi-a spus ca-l ancheteaza un ofiter de la Securitate din cladirea vecina…"
Concluzie:
Se contureaza faptul ca Gh. Ursu a fost anchetat de la inceputul detentiei doar de Securitate (o singura data in primele doua saptamini), si ca a fost maltratat si amenintat de la inceput.
Rezulta ca nici macar nu a fost audiat cu acea ocazie. (Din
declaratiile anterioare ale lui CV rezulta motivul anchetei de
catre Securitate, si anume "pentru ca i-au gasit un jurnal" - respectiv
cel "in care critica regimul comunist, in special pe Nicolae si Elena Ceausescu".
Lipsa audierii,
si bataia "usoara" de la inceput s-ar corobora cu faptul ca mr.
PIRVULESCU ar fi fost in acea perioada, daca e sa dam crezare acelui document DSS, pina pe 16
oct - la "cursul" de la Gradistea, si in acest caz, rezulta ca cel care l-a scos si agresat prima oara a fost locotenentul HODIS Vasile.
Declaratia martorului Manda Gheorghe - coleg de celula
Cf.
situatiei pe camere de arest, a stat cu Gh. Ursu inainte ca acesta sa
fie mutat cu Clita si Radu Gh. la camera 30, respectiv in luna
octombrie 1985.
2015-04-07 - SPM - Vol 8 fila 126
"Imi mentin aceste declaratii intrucit nu aveam nimic de ascuns in legatura cu aceasta persoana"
Din declaratiile anterioare:
1994-01-04 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 8 fila 131 si 2000-08-24 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 8 fila 133
"Ursu Gheorghe ne-a povestit ca a fost cercetat de Securitate si ca la Militie a fost adus pentru 'un dolar'.
Rezulta natura exclusiv politica a anchetei, si metodele violente folosite de anchetatorii de la Securitate (respectiv PIRVULESCU si HODIS) inca de la inceputul anchetei, inclusiv lovituri in abdomen - zona vitala unde PIRVULESCU a administrat in final si loviturile fatale.
Declaratiile martorului Clita Marian, coleg de celula
A retractat majoritatea celor opt declaratii anterioare, dar a recunoscut totusi citeva elemente care confirma declaratiile anterioare si se coroboreaza cu ale celorlalti martori:
"in perioada cit a stat in celula cu mine... cunosc chiar de la defunct ca era cercetat de Securitate... [acesta] cunoscindu-se cu Ana Blandiana ... mai era anchetat pentru o scrisoare... care trebuia sa ajunga in strainatate, insa aceasta a ajuns sa fie vizualizata de Securitate".
In legatura cu notele informative si calitata sa de informator, a declarat ca o sa raspunda "dupa ce se va desecretiza dosarul".
"Stiu ca Ursu a fost cercetat de securitate in legatura cu un jurnal, dar si cu privire la niste note explicative ale unei colege de munca"
1990-03-21 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 8 fila 192
"Ursu era anchetat de Securitate in legatura cu un jurnal in care consemnase opinii personale impotriva conducerii de stat si partid... venea dupa executarea unei pedepse cu izolare severa... Cind venea de la ancheta era abatut spunind ca s-au folosit metode violente… Cu citeva zile inaintea datei de 17.11.85 [data mortii], … venind de la o ancheta… a inceput sa se plinga ca ii este rau de la stomac, prezentind simptome de voma si scaune repetate. In noaptea urmatoare a ajuns sa vomite sange".
1995-04-19/27 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 8 fila 196
"Am primit dispozitii sa execut un regim de teroare asupra lui Gheorghe Ursu in urma unei inscenari comise de organele de Militie si Securitate. In urma unor angajamente de colaborare cu organele de Militie si Securitate... trebuia sa ne spuna tot ce stia si facuse cu privire la acele note... in care si-a adus dezacordul fata de regimul ceausist... Noi trebuia sa aflam si eventualele retele care l-au ajutat pe Gheorghe Ursu sa scoata materiale scrise din tara cu directia unor cotidiene occidentale sau posturi de radio care faceau denigrari la adresa regimurilor comunisto-totalitare din Est... Era foarte slabit, fusese la izolare in lanturi si catuse in pozitia in picioare cu miinile lateral intinse prinse cu catuse de pereti si executind in aceasta pozitie 17 ore zilnic".
Pe caseta filmata 1996 (in filmul Babu) - de depus la instanta
"Ostentativ Ursu nu a fost dus la spital tocmai pentru ca se daduse o dispozitie,… din sfera Securitatii, sa
se duca pe topogan fiindca cuiva nu i-au convenit acele materiale
scrise in nu stiu cite caiete in care omul isi prezenta nemultumirea
lui vis-a-vis de regimul Ceausescu".
"am fost sfatuit atit eu cit si Radu Gheorghe sa executam regim tensionat… in urma caruia acesta trebuia sa spuna tot ce stia si facuse cu privire la acele note scrise in caietele sale… in care si-a adus dezacordul fata de regimul ceausist."
"…ancheta [era] desfasurata in birourile Securitatii, de unde acesta revenea in camera batut…"
1998-06-22 – In instanta - Vol 8 238
"Am inteles de la victima ca cercetarea cu privire la aceasta infractiune [valuta] se terminase, dar interogatoriile erau luate la DSS. Am aflat de la victima ca aceste interogatorii erau brutale deoarece el nu vroia sa colaboreze cu organele Securitatii cu privire la existenta sau trimiterea in afara tarii a unor materiale cu caracter de propaganda. Mai ales dupa ce era scos la interogator l-am vazut cu urme de lovituri. Am vazut ca fata prezenta urme de palme si de citeva ori cu sange pe camasa. Am intrebat victima care ne-a spus ca ancheta s-a desfasurat la fel de dur...
In apropierea datii de 15 nov 1985 in urma unui interogatoriu victima a venit in celula acuzind stare grava de voma si dureri in zona abdominala, motiv pentru care noi am lovit in usa celulei si am cerut ca victima sa fie transportata pt. ingrijiri medicale. De mai multe ori aceste stari s-au repetat... In toata perioada oct – nov. 1985 victima a fost dusa la DSS. Petele de sange le-am vazut in zona bustului."
1998-08-13 – Sectia Parchetelor Militare - Vol 8 fila 242
"Imi amintesc ca ing. Gh. Ursu era frecvent scos din camera si cercetat de ofiteri de Securitate care-si aveau sediul in cladirea invecinata. Din spusele lui Ursu... el era intrebat despre scrierile dintr-un jurnal care ii fusese luat de anchetatori odata cu perchezitia facuta la domiciliul si la serviciul sau. De cate ori venea de la ancheta ne marturisea ca ancheta decurgea doar cu injuraturi si loviri. Inclusiv in zilele de 14 si 15 nov 85, ing. Ursu a fost scos la ancheta de catre ofiteri de securitate si la revenirea sa in camera acuza dureri de abdomen afirmind ca a fost lovit la ancheta de catre ofiterii care il anchetau. Vazind dupa un timp ca starea lui Ursu se inrautatea, in sensul ca ii era rau... am batut in usa... A fost tinut in starea de rau in care se afla de cand a fost adus de la ancheta si pana a doua zi seara cu toate ca atat noi cat si subofiterii am solicitat asistenta medicala si s-a raportat conducerii aceasta situatie. Consider ca intarzierea transportarii ing. Ursu la spital a fost intentionata si legata de anchetarea sa de catre ofiterii de securitate."
Declaratia martorului Radu Gheorghe
Am avut si alte discutii cu Ursu Gh. care mi-a spus ca a vorbit la Europa Libera.
A discutat in afara salii de judecata cu avocatul inc. Hodis.
1999-05-18 – Sectia Parchetelor Militare - Vol 8 fila 185
"Ursu mi-a spus ca a fost batut si sus la ancheta si precizez ca era anchetat mai mult de cei de la Securitate. Clita avea multa libertate si cred ca ori de cate ori l-a batut pe Ursu a facut-o la ordinul cuiva...". "De cite ori venea din camera de ancheta ing. Ursu venea batut si de multe ori cand era chemat la ancheta il lovea si Clita Marian".
Declaratiile martorului Pascale Gheorghe, coleg de arest
2000-05-25 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 8 fila 166
"In legatura cu discutia avuta cu Ursu Gh. la WC-ul arestului, mi-a spus ca 'Nenorocitii astia ma omoara! - Cine domnule ? - Cei de sus - Securitatea - si astia de jos'. Era vorba de executarea unui ordin dat de Securitate care cei din celula trebuiau sa-l execute. In timp ce ma aflam la WC, ing. Ursu mi-a spus 'Uite ce mi-au facut'
"Intr-una din situatii, unui gardian pe nume Soacra
2002-02-27 – Instanta proces Stanica - Vol 8 fila 176
"Stiam ca Ursu Gh. a scris ceva impotriva conducerii tarii de atunci, si coroborind cu regimul pe care i-l aplicau colegii de celula am tras concluzia ca este ordin de sus se fie exterminat".
Declaratiile martorului Martin Cristian, coleg de arest
2017-11-22 - CAB
"In camera vecina ... doi detinuti il maltratau pe al treilea... il anchetau, il bateau... intrebau de... [un manuscris legat de]...Elena si Nicolae Ceausescu... Era o complicitate intre cei doi si militianul supraveghetor... a treia persoana era agresata aproape tot timpul. Era mult zgomot, se auzeau urlete. Dupa cateva zile eu nemai suportind situatia din camera invecinata am luat atitudine si am solicitat sefului de tura fie sa ma mute in alta camera, fie sa-i mute pe cei din camera vecina, intrucit nu mai suportam sa aud ziua si noaptea zgomotele si urletele, persoana respectiva fiind terorizata. Din cauza acestei atitudini eu personal am fost sanctionat cu cinci zile in camera de izolare, fiind legat cu lanturi la maini si la picioare... am aflat numele persoanei agresate, respectiv Ursu... In mod normal cind intr-o celula intre doua persoane intervenea o cearta mai serioasa, atunci supraveghetorul muta pe una din persoanele implicate imediat.
[Mutarea pe Catanga] se intimpla cind un arestat nu recunostea fapta... in sensul dorit de anchetatori.
Scopul [celor doi agresori] era sa recunoasca ceva, intrucit ii spunea 'la ancheta nu ai spus asa'... acele batai erau prea multe, de dimineata pina seara... Pentru a speria o persoana nu era nevoie de o astfel de corectie, fiind prea mult ceea ce se intimpla in camera vecina."
2000-05-25 – Sectia Parchetelor Militare - Vol 8 fila 160
"Pe tronsonul de celule denumit Catanga am auzit intr-o celula vecina
timp de cateva zile cum doi detinuti il bateau si anchetau pe al
treilea detinut...La aceasta contribuia si subofiterul supraveghetor...
Astfel am auzit ca se discuta despre un manuscris cu continut anti-ceausist si pentru care detinutul care il avea era batut... Faptul ca cei care il bateau pe Ursu erau in legatura cu politistii era si faptul ca acestia ii ziceau: 'sus ai zis ceva si mie altceva'”.
2002-02-27 – proces Stanica - Vol 8 fila 161
"Doi detinuti il anchetau efectiv pe un al treilea citindu-i dintr-o scriere legata de convingerea politica de atunci, scriere a anchetatului. In aceeasi camera auzeam zilnic batai... Celelalte doua persoane ii imputau lui Ursu ca sus a spus altceva decit le spune lor”.
Declaratiile martorului Mihai Vasile, coleg de arest
In ceea ce il priveste pe Gheorghe Ursu din auzite am aflat ca si in cazul sau ar fi fost folosita violenta... [de la colegi de celula cara au aflat de la anchetatori sau de la avocati].
In timp ce ma aflam in arest am aflat despre Gheorghe Ursu ca a decedat... se vorbea ca a decedat din cauza anchetei.
2001-07-09 – Sectia Parchetelor Militare - din dosarul 639/2001 / 632/2000
"Am auzit ca [Ursu Gheorghe] a fost batut in ancheta... Acest lucru l-am aflat de la alti detinuti care au fost scosi la ancheta odata cu Ursu Gheorghe.
Si eu am avut parte de bataie in timpul anchetei. Eu am fost cercetat de col. Tudor Stanica ... precum si de ofiteri de securitate. Astfel in timpul anchetei care se facea intr-un birou de la directia cercetari penale eu eram tinut cu catusele la miini si eram batut cu bastonul... Cit am stat in arest am auzit deseori tipetele altor detinuti... Cind a fost revolta muncitorilor de la Brasov imi amintesc ca unii dintre ei au fost adusi la arestul directiei cercetari penale. "
Declaratiile martorului Ivan Stefan, coleg de celula
1993-12-21 - Sectia Parchetelor Militare – Vol 8 fila 188
"[Ursu Gh.] a povestit … ca de fapt, motivul arestarii lui este politic; a spus ca deoarece nu era in interesul regimului sa figureze cu detinuti politici, l-au arestat pentru detinere de valuta". "… a fost scos de 2-3 ori… atunci cind revenea in camera era suparat si spunea ca a fost anchetat de Securitate. Am inteles ca pe cei care il anchetau ii interesa problema jurnalului sau si relatiile cu prietenii." "…la un moment dat, cind a venit de la ancheta, Ursu Gheorghe a spus a fost tras de par si injurat… Oricum, cel care il anchetase fusese de la Securitate (asa a spus el)".
Declaratiile martorului Radu Vasile, coleg de celula
1993-12-22 - Sectia Parchetelor Militare – Vol 8 fila 152
"… el ne-a spus ca ar fi retinut intrucit i s-a gasit un jurnal in care a facut aprecieri injurioase la adresa familiei Ceausescu... A fost scos la ancheta de 2-3 ori si cind a revenit ne-a povestit ca a fost intrebat in legatura cu caietul respectiv".
Declaratiile martorului Godeanu Gheorghe, coleg de arest
2000-09-04 - SMP - Vol 8 fila 154
"Prima data nu ne-am dat seama de unde vin aceste batai, pentru ca
rasuna tot holul Catanga… Ne-am dat seama ca vin de la camera 30… Plut.
Munteanu se oprea la vizeta ing. Ursu si il intreba cum
este cu scrisorile si cu caietul scris de el impotriva doamnei Elena
Ceausescu si lui N. Ceausescu cum a avut acest curaj si prin cine a
trimis scrisori la Europa Libera. Dupa ce inchidea vizeta, iar
incepeau urletele si fa…. Clita si Gicuta aveau un program foarte
bine stabilit de a extrage informatii de la ing. Ursu, pentru ca la un
moment dat ziceau 'sus declari ceva si noua ne spui altceva'
Declaratiile martorului Daescu Gheorghe, coleg de arest
2002-01-17 - SPM - adaugata la dosar
"Auzeam noaptea la arest cum erau batuti ceilalti detinuti in birourile de ancheta ce se aflau deasupra arestului. Stiu ca ofiterii de securitate aveau acces la arestul nostru si obisnuiau sa-si ia detinutii de la noi sau sa aduca intre noi informatori... Detinutii comentau si eu am auzit de la ei ca ofiterii de securitate au batut arestati pe care i-au dus in camerele lor de ancheta de unde au iesit (detinutii) cu picioarele inainte...
Stiu ca Despre Ursu am aflat ca la securitate unde era anchetat ar fi fost batut bestial si dupa iesire am auzit ca ar fi murit".
Declaratiile martorului Ghiorghe Florea, coleg de arest
2001-04-01 - SPM - adaugata la dosar
"Am aflat ca in acea perioada era arestat si ing. Ursu... am aflat ca era arestat de securitate".
DECLARATII ALE SUBOFITERILOR DE PAZA AREST
Declaratiile martorului Palamariu Florinel - sef de schimb in zona de detentie a lui Gheorghe Ursu
2017-09-27 - Curtea de Apel Bucuresti
"Camerele din compartimentul Catanga ... erau ale securitatii".
"Referitor la cazul Ursu Gheorghe mi-a atras atentia descrierea faptei, in sensul ca se gasisera asupra sa sau la perchezitie o suma de bani in valuta, care mi s-a parut extrem de mica si care nu justifica cercetarea acestuia de catre Directia Cercetari Penale a Militiei, aceste fapte fiind cercetate de sectoristi."
"... domnul Ursu Gheorghe nu avea ce cauta in arestul IGM pentru fapta imputata, celorlati arestati fiindu-le mandate de arestare pentru fapte mult mai grave si prejudicii mult mai mari."
"Arat ca prima data cind Ursu Gheorghe a fost scos la ancheta a fost ca urmare a solicitarii maiorului Creanga, acesta fiind scos din arest si asteptat de un militian care l-a escortat in interiorul directiei a VI-a a Securitatii. Precizez ca am vazut cu aceasta ocazie un bon de scoatere... diferit de cel al militiei... L-am vazut pe Ursu Gheorghe si cind s-a intors de la ancheta, acesta fiind rosu la fata, dindu-mi impresia ca nu se putea tine bine pe picioarele lui, ca nu avea siguranta in mers".
"A doua oara cind a fost scos din arest Ursu Gheorghe, s-a intimplat tot ca urmare a solicitarii Securitatii, ca urmare a unui ofiter tot din cadrul militiei... Acesta mi-a spus ca colegii de la directia a VI-a vor sa-l aduc pe Ursu Gheorghe la ancheta... Arat ca si de aceasta data l-am vazut pe Ursu Gheorghe si cind s-a intors de la ancheta, acesta fiind tot rosu la fata... Mentionez ca inca de doua ori l-am mai scos din arest pe Ursu Gheorghe la solicitarea Securitatii..."
"Precizez ca in momentul cind era adus un detinut acesta era introdus intii intr-una din camerele 1-23, in care, de obicei, erau informatori. In situatia in care informatorii nu obtineau de la arestat relatiile necesare, iar acesta nu declara la ancheta ce se dorea, era mutat in alte camere, unde, se asemenea, erau informatori, si daca nici in aceste situatii nu se obtinea ce se dorea erau mutati in Catanga, camere cu regim de detentie mult mai sever..."
"cu circa trei saptamini [inainte] de a surveni decesul... ca in momentul cind Ursu Gheorghe a fost mutat in camerele din Catanga, i-a avut colegi de Clita si Radu despre care eu stiam ca sint informatori... intrucit eu ii duceam intr-o camera unde era hirtie si pix..."
"Arat ca desi detinutul Ursu Gheorghe era cercetat de militie pentru niste fapte minore in opinia mea, convingerea mea e ca tot ce s-a intimplat s-a datorat Securitatii".
"Arat ca primul bon de scoatere din arest pentru a fi anchetat de Securitate a lui Gheorghe Ursu era semnat de Pirvulescu, aspect ce se regaseste si in registrul de scoatere la ancheta".
"... de la ancheta maiorului Popescu [de la IGM] nu s-a intors niciodata rosu la fata si nici cu probleme de mers"."Eu cred ca domnul Pirvulescu l-a batut pe Ursu Gheorghe intrucit acesta l-a scos la ancheta in ziua in care s-a intors rosu la fata"
"Arat ca prima discutie pe care am auzit-o intre Clita Marian, Radu Gheorghe si Ursu Gheorghe era despre detinerea de catre Ursu Gheorghe a unui jurnal, cei doi avind atitudinea unor anchetatori. ... Clita ii reprosa lui Ursu Gheorghe ca l-a birfit pe 'taticu', referitor la Ceausescu, intrebindu-l cum a putut ajunge la Europa Libera. "
"... [stiu de la colegii mei ca] si transportarea la spital a arestatului Ursu Gheorghe s-a realizat cu intirziere din cauza birocratiei si a directiei a VI-a Securitate".
2015-02-18 - SPM - Vol 7 fila 13
"...in toate camerele din Catanga era instalata tehnica de ascultare si supraveghere, aceasta fiind monitorizata de catre ofiterii din cadrul Directiei a VI-a a securitatii...
Arestatii mutati in zona Catanga erau cei care nu isi recunosteau faptele, fiind mutati aicea pentru a fi tinuti in conditii mult mai grele...
Gheorghe Ursu era anchetat de ofiteri din cadrul Directiei cercetari penale pentru o infractiune marunta la vremea aceea, intrucit era in atentia Securitatii.
In camera 30, situata in zona Catanga... era tehnica de ascultare... Clita Marian si Radu Gheorghe... afirm cu certitudine ca erau informatori... era clar ca ing. Gheorghe Ursu a fost incarcerat in camera cu Clita si cu Radu Gheorghe intrucit se urmarea obtinerea de date de la acesta...
...afirm cert ca l-am vazut odata pe Gheorghe Ursu adus de la ancheta si era rosu la fata...
Intr-una din zile... subofiterul fusese apelat de un subofiter de la ancheta Directia a VI a Securitatii, acesta spunindu-i colegului meu ca trebuie sa-l scoata din camera pe Gheorghe Ursu si sa-l duca la ancheta la Directia a VI-a. Acesta i-a dat colegului meu si un bon de scoatere din arest... diferit ce cel al Militiei... i-am spus sefului de arest mr. Creanga ca cei de la Securitate il vor pe Gheorghe Ursu, iar Creanga mi-a spus "Scoate-l, scoate-l ce mai stai... cred ca Gheorghe Ursu a fost scos inca o data la ancheta de catre Securitate..."
Declaratiile anterioare:
2000-10-17 – Sectia Parchetelor Militare - Vol 7 fila 25
"In zona de arest 'Catanga' erau de regula mutati detinutii despre care nu se putusera obtine informatiile utile in ancheta prin metode obisnuite. Arestul de pe Catanga avea tehnica de asculare in camere printr-o aparatura de asculare ce se afla in cladirea vecina a directiei cercetari penale a securitatii … Clita Marian si Radu Gh. zis Gicuta... informatori de camera ... ii scotea la contact si ii punea sa dea note informative despre ing. Ursu col Creanga. Uneori aceste note informative le duceam eu... notele informative se contabilizau la col Creanga si de aici le trimeteau la ofiterul anchetator... Clita il intreba pe ing. Ursu unde este jurnalul pe care l-ai scris impotriva lui taticu (Ceausescu) si cum a ajuns la Europa Libera...
Ing. Ursu era cercetat si de ofiteri de securitate de la directia a 6-a…. Imi amintesc ca l-am vazut pe ing. Ursu adus de la ancheta de subofiterul meu si am constatat ca Ursu nu-si tinea bine echilibrul, era abatut, rosu la fata, obosit… Era in tura mea, in zilele premergatoare ducerii lui Ursu la spitalul Jilava… Imi amintesc ca intr-una din zile Ursu a fost dus la cabinetul medical, la dr. Damian, si l-am vazut pe Ursu la iesire, ca se tinea cu mana de partea dreapta a abdomenului care il durea si se vedea pe fata lui ca suferea de durere. "
2002-02-06 - Instanta – proces Stanica - Vol 7 fila 28
"Clita intreba ceva in legatura cu un jurnal in care Ursu ar fi scris aspecte negative ale situatiei din tara iar Ursu i-a spus ca a mai dat declaratii in legatura cu aceasta chestiune atunci cind a fost anchetat in biroul lor".
Concluzii
Marturia se coroboreaza cu cele ale altor subofiteri de paza (Popa Dan, IoSt, Dinu Ion), detinuti (Casapu Mitrus Laurentiu, Caracostea Stere, Pascale Gheorghe, Manda Gheorghe, Cimpoieru Vasile, Clita Marian, Radu Gh, Mihai Vasile, Ivan Stefan, Daescu Gheorghe) si personal medical (Hirsu Ilie, Ionetec Gh, Constandache Ioan) care confirma ca Gheorghe Ursu a fost torturat de Securitate in timpul anchetei, precum si alte marturii care demonstreaza si ele ca victima era anchetata de Securitate (Toader Florica, IN, Munteanu Ion, Dinu Dumitru, Radu Vasile, Ghiorghe Florea, Odina Constantin, Damian Ctin, Cojocaru Gheorghe, Creanga Mihail, Andrei Ion, ScarletGh, Ghebac Radu).Mai rezulta ca victima a fost scoasa in mutle rinduri de Securitate la ancheta. Palamariu face referire la cel ptin trei scoateri. Cu siguranta acestea au fost in alte dati decit cele 2 relatate de Toader Florica - intrucit modul de anuntare (prin subofiterul de la arestul securitatii direct catre subofiterul de la Militie, apoi prin Creanga Mihail si Palamariu Florinel, ca sef de schimb) e diferit fata de modul relatat de Toader Florica - direct de Pirvulescu si dus de ea. In plus, bonurile de scoatere erau diferite.
Declaratiile martorului Andrei Ion - subofiter de paza arest DCP a Militiei
2018-06-27 CAB
"Arat ca ceea ce am declarat atunci [in 2015 in fata procurorului militar] corespunde realitatii"
"In anul 1985 desi teoretic exista posibilitatea ca un detinut sau iasa la un asfel de raport [sa faca o sesizare sau daca avea o nemultumire si sa discute cu un oftier], practic nu se intimpla."
2015-02-26 SPM - Vol 7 fila 208
"Retin ca Gheorghe Ursu era o persoana mai in virsta, destul de linistit, si stiu ca puteai sa stai de vorba cu el, spre deosebire de ceilalti arestati.......cind am intrat in biroul sefului de schimb ... mi-a atras atentia ca pe birou se afla un bon de scoatere la ancheta intocmit pe numele lui Gheorghe Ursu, dar care era deosebit fata de cele ale militiei, in sensul ca acest bon avea o dunga, de la stinga la dreapta, undeva in coltul din stinga sus...
Precizez inca o data ca, in zilele de 10, 11, 12, 13, 14 noiembrie 1985, atunci cind am fost de serviciu in zona camerelor de detinere unde se afla Gheorghe Ursu, acesta nu a raportat vreo problema medicala si nici mie nu mi s-a parut a fi ceva in neregula cu el".
Concluzii:
Rezulta si pe aceasta cale ("bon de scoatere... deosebit de cele ale Militiei") ca Gheorghe Ursu era scos la ancheta de alta institutie decit Militia - respectiv Securitatea.
Din schita arestului desenata de acest martor, ca si din alte relatari si schite similare, se poate vedea pozitia acelei usi de acces a ofiterilor de Securitate in arestul DCP IGM, in proximitatea camerei sefului de schimb.
De asemenea, corborindu-se cu celelalte declaratii ale medicilor, detinutilor si paznicilor rezulta ca loviturile fatale, care au cauzat peritonita, nu au fost administrate anterior zilei de 15 noiembrie - o dovata in plus ca acele lovituri s-au produs in ziua anchetei pina seara la ofiterul PIRVULESCU, cind Gheorghe Ursu a fost adus cu patura in celula si starea sanatatii s-a deteriorat brusc.
Declaratiile martorei Toader Florica - subofiter paza DCP a Militiei
2017-10-25 CAB
"Il cunosc pe domnul Pirvulescu si acesta l-a scos personal la ancheta pe Ursu Gheorghe... Eu am primit nota de scoatere din arest. Stiam ca era Gheorghe Ursu intrucit ii vedeam numele pe bonul de scoatere."
2015-02-19 SPM - Vol 7 fila 94
"...Gheorghe Ursu era incarcerat intr-una din camerele din arestul mic, si la un moment dat, aflindu-ma intimplator in biroul sefului de schimb, am observat ca a fost scos la ancheta, in doua zile diferite de PIRVULESCU Marin de la securitate, pe care il cunosteam intrucit mergeam la bufetul Directiei a 6-a. Acesta a venit prin curtea directiei unde exista o usa care asigura accesul in arestu IGM-DCP. Aceasta usa era folosita doar de catre ofiterii de securitate , noi neavind voie sa folosim aceasta intrare. Din cite imi amintesc, de fiecare data ofiterul PIRVULESCU Marin mi-a dat bon prin care solicita scoaterea arestatului Ursu Gheroghe Emil, bon pe care l-am consemnat in registrul de scoatere. Eu nu l-am vazut decit pe ofiterul de securiteate PIRVULESCU Marin venind sa solicite scoaterea unui arestat. Ofiterul PIRVULESCU a asteptat de fiecare data la usa, de unde am preluat bonul, iar arestatul Ursu Gheorghe Emil a fost insotit de fiecare data de catre un subofiter din cadrul arestului...".Concluzie:
Din declaratie rezulta ca numitul PIRVULESCU Marin l-a scos la ancheta pe Gheorghe Ursu de cel putin doua ori (cind martora era "intimplator" in camera sefului de schimb). Coroborind cu celelalte declaratii ale sefilor de schimb si subofiterilor de paza (Palamariu Florinel, Munteanu Ion, Udrea Marian, Andrei Ion), dar si cu cele ale colegilor de celula (Casapu Mitrus Laurentiu, Caracostea Stere, Pascale Gheorghe), rezulta ca PIRVULESCU l-a scos la ancheta de nenumarate ori pe Gheorghe Ursu, pe intreaga durata a detentiei. De pilda, alte bonuri de scoatere (si de alt tip) au fost preluate in acelasi scop de subofiterii Palamariu Florinel si Andrei Ion, iar Palamariu i-a vazut numele lui PIRVULESCU pe bonul de scoare al lui Gheorghe Ursu.
Rezulta inca o data si relatia de subordonare a DCP IGM fata de Securitate, ai carei ofiteri puteau intra in DCP a IGM oricind, dar evident nu si reciproc.
Declaratiile martorului Ion Nicolae - subofiter paza DCP a Securitatii
Neaga multe din ce a declarat la UP: "personal ... nu cunosc nici o astfel de situatie ca o persoana din arestul militiei sa fie adusa la ancheta la Securitate... acest lucru se putea intimpla dupa programul meu insa nu cunosc acest lucru"Dar:
"Atunci cind se scotea o persoana din arestul militiei pentru a fi adusa la noi, acest lucru se realiza doar dupa ce comandantul nostru discuta cu comandantul militiei... de regula se scoteau prin dispozitie verbala , iar nu scrisa, iar acest lucru se intimpla la circa o luna, doua. Lucratorii de mlitie nu intrau in incinta arestului Securitatii, in situatia in care o persoana din arestul militiei era adusa pentru ancheta la Securitatei. Arat ca persoana respectiva era preluata de la usa de mine sau de un coleg si era dusa la persoana care il solicitase. ... fara bon de scoatere la ancheta nu putea fi scoasa nici o persoana din arest. Bonurile de scoatere la ancheta dupa ce se efectua consemnarile in registru, erau predate la secretariat. in registru unde erau consemnate scoaterile la ancheta se preciza si daca scoaterea cu bon efectuata sau fara."
2015-09-17 SPM - - Vol 9 fila 64
"Arestul Securităţii era separat de arestul Direcţiei Cercetări Penale al Miliţiei, dar exista o uşă care făcea trecerea dintr-un spaţiu în altul. Această uşă se încuia pe partea arestului Securităţii şi putea fi descuiată numai de noi, cheia era păstrată la şeful de schimb. Deschiderea uşii dintre cele două aresturi se putea face la ordin şi nu se consemna nicăieri acest lucru. Cunosc că în toate cazurile, atunci când era adus un arestat de la arestul Miliţiei la Securitate, pentru cercetări, trebuia să se completeze bon de scoatere din arest şi eu instituisern regula, cu aprobarea şefilor, ca să trecem în evidenţa noastră de la arestul Securităţii aceste scoateri, pentru a se şti oricând cine a solicitat astfel de activităţi.Registrul în care se consemna acest lucru ar trebui să se regăsească la Arhiva Centrală a fostei Securităţi. In acest registru consemnările erau pe mai mulţi ani, pentru că nu erau aşa multe persoane scoase la anchetă sau arestate în arestul Securităţii.
Exista la nivelul arestului şi Registrul de procese verbale de predare-primire a schimbului. La fiecare predare a schimbului se consemnau activităţile pe care le-a făcut schimbul respectiv, în orele de program. In acest Registru de procese-verbale ar trebui să apară şi scoaterile din arestul Direcţiei de Cercetări Penale al Miliţiei la arestul Securităţii şi numele persoanelor care au însoţit arestatul.
Mai exista la nivelul arestului şi un caiet care şi acesta avea regim „secret de serviciu" ca şi celelalte, unde se notau ordinele pe care le dădeau cei de la conducerea direcţiei, strict pentru arest. Acolo cine dădea ordinul semna, iar ulterior se verifica dacă a fost executat. Şi acest caiet trebuie să se găsească în arhivă.
Pe ofiţerii Pîrvulescu şi Hodiş îi cunosc pentru că au lucrat în cadrul direcţiei.
Nu pot să precizez cu exactitate din ce sursă am aflat, la momentul respectiv, dar se discuta în arest că ofiţerul Pîrvulescu ar ancheta pe cineva din arestul Miliţiei. La momentul respectiv, nu cunoşteam numele arestatului despre care am făcut vorbire mai sus. După un timp, am aflat şi numele arestatului pe care îl ancheta Pîrvulescu, acesta fiind Ursu Gheorghe Emil.
S-a auzit la un moment dat că în arestul Miliţiei ar fi decedat un deţinut. Nu s-a ştiut despre cine este vorba, dar după câteva zile s-a aflat numele, fiind Ursu Gheorghe Emil."
Concluzie:
Din declaratie rezulta ca numitul PIRVULESCU Marin a fost ofiterul de Securitate care l-a anchetat pe Gheorghe in timpul detentiei in arestul Militiei. Corborind cu celelalte declaratii ale subofiterilor de paza (Palamariu Florinel, Munteanu Ion, Udrea Marian, Andrei Ion), dar si cu cele ale colegilor de celula (Casapu Mitrus Laurentiu, Caracostea Stere, Pascale Gheorgheg), rezulta ca PIRVULESCU, fiind ofiterul de Securitate anchetator al lui Gheorghe Ursu in timpul detentiei, a fost cel care l-a torturat, si care a administrat loviturile fatale pe 15 noiembrie 1985 (cf. decl. lui Casapu Mitrus Laurentiu).
Rezulta inca o data si relatia de subordonare a DCP IGM fata de Securitate, ai carei ofiteri puteau intra in DCP a IGM oricind, dar evident nu si reciproc.
Rezulta si ca scoaterile din arestul Direcţiei de Cercetări Penale al Miliţiei la arestul Securităţii era o practica curenta, si ca bonurie de scoatere si procesele verbale aferente trebuie sa fie in Arhiva Centrală a fostei Securităţi. Lipsa lor ar dovedi activitatea concertata a unor ofiteri in SRI (respectiv fostii colegi ai numitului PIRVULESCU, incadrati dupa Revolutie in formatiunea J,) de a sterge urmele acestui asasinat.
Declaratiile martorului Udrea Marian - subofiter de paza
2015-02-19 SPM - Vol 7 fila 70
"Mentin declaratiile date anterior...
... a fost adus un arestat de la securitate. ... am auzit ca fusese prins cu un jurnal si era cercetat pentru ca a spus la Europa Libera sau Vocea Americii ca in tara se duce greu, cu cozi la magazine, lumea sufera de frig, se vorbea ca cei de la securitate nu au reusit sa-l prinda cu nimic si atunci i l-au dat lui Tudor Stanica la arest... Clita Marian si Radu Gheorghe erau informatori, chiar eu personal i-am scos, in mai multe rinduri, din camerele de detinere si i-am dus in alte camere pentru a scrie notele informative.
Gheorghe Ursu a fost incarcerat in camera cu Clita Marian si Radu Gheorghe pentru a se obtine mai multe date de la el. Atunci cind ofiterii anchetatori erau interesati de o anumita persoana si nu se puteau obtine date suficiente in biroul de ancheta, dupa ce arestatul era reintrodus in camera de detinere, fie subofiterul supraveghetor, fie seful de tura ii anuntau pe cei de la tehnica operativa (TO) ca arestatul a fost introdus din nou in camera... mai mult ca sigur s-a procedat in modul acesta fata de Gheorghe Ursu.
Cei doi [Clita si RGh] il intrebau pe Ursu ce a scris in carnetel si cum a ajuns afara cele scrise de Ursu, prin afara intelegind ca au fost trimise in strainatate.
Imi aduc aminte ca in perioada in care Ursu a fost incarcerat in camera de pe Catanga toti subofiterii de la aresti stiau ca acea camera era in consemn, fiind vorba "de ala de la securitate". ... era o procedura instituita de conducerea arestului si stiam ca atunci cind ni se transmite ca o camera era in consemn nu aveam voie sa intervenim acolo.
Nu s-a facut nici o ancheta interna in legatura cu decesul lui Gheorghe Ursu."
Declaratiile anterioare:1994-17-02 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 7 fila 77
"... [Gheorghe Ursu] fusese anchetat anterior de securitate pentru faptul ca i se gasise un jurnal compromitator... fusese plecat in strainatate de mai multe ori si ar fi avut legaturi cu postul de radio Europa Libera sau cu postul Vocea Americii... Am inteles de la colegi ca Ursu nu a recunoscut la ancheta ceea ce ii interesa si pentru acel motiv a fost introdus in camera cu cei doi arestati care erau informatori de camera... am inteles ca arestatul in varsta fusese introdus cu cei doi informatori deoarece trebuiau obtinute date pentru ancheta... De la sefii de tura, de la marea majoritate am aflat ca nu este bine sa ne bagam in camera in care se aflau cei trei. Nu aveam dreptul sa intervenim in camera respectiva."
2000-11-02 – Sectia Parchetelor Militare - Vol 7 fila 83
" Despre detinutul Gheorghe Ursu stiu ca a fost transferat la noi de la arestul directiei a 6-a a Securitatii ce se gasea in aceeasi cladire cu noi. Detinutul Ursu era in celula cu alti doi detinuti respectiv Clita si Radu Gheorghe si am inteles de la sefii mei de tura sa nu intervin in nici un fel in camera acestora intrucat era sub consemn... Despre Ursu Gheorghe am aflat ca fusese plecat in strainatate de mai multe ori, ca avea legaturi cu Europa Libera si Vocea Americii, ca acest detinut nu a recunoscut la ancheta niciodata faptele ce i se imputau si de aceea fusesera introdusi in camera cu el cei doi informatori... De cate ori detinutul era dus la ancheta, se facea o audiere a lui in camera de catre Clita si Radu Gheorghe si aceasta discutie era interceptata telefonic prin T.O. prin care se interceptau convorbirile din camera, astfel ca cel ce asculta auzea tot inclusiv urletele. "
Concluzii:Martorul Udrea Marian confirma depozitiile sale anterioare, demonstrind:
- motivele strict politice are anchetei securitatii asupra lui Gheorghe Ursu: materialele scrise impotriva regimului Ceausescu, faptul ca nu vroia sa colaboreze si sa-si denunte prietenii si modul cum a transmis acele materiale la Europa Libera.
- regimul de teroare instituit in celula la ordinul Securitatii (deci si al ofiterului PIRVULESCU Marin, anchetatorul lui Gheorghe Ursu). Celula era sub consemn, deci subofiterii de paza "nu aveau voie sa intervina"; bataile din camera erau strict legate de ancheta politica: "de cate ori detinutul era dus la ancheta, se facea o audiere a lui in camera... cel ce asculta auzea tot inclusiv urletele".
- Tehnica operativa (ascultare) folosita in anchetarea lui Gheorghe Ursu ("aceasta discutie era interceptata telefonic prin T.O... ")
- informatorii folositi, care dadeau, evident, note informative.
Aceste materiale TO si notele informative s-au aflat, evident, in dosarul DUI din 1985, cf. descoperirii de catre CNSAS a falsificarii acestuia. Disparitia celor 5 volume TO si inlocuirea acestora cu copii de pagini fara importanta in dosarul remis de SRI procuraturii militare in anul 2000 este o fapta penala ce trebuie anchetata si pedepsita.
Declaratiile martorului Barabancea Traian-Doru - subofiter de paza DCP a Militiei
2018-12-12 CABBanuiam ca Clita si Radu Gheorghe erau informatori din modul in care se comportau.Banuiesc ca erau bagati in celula cu Ursu pentru a da informatii.In urma informatiilor primite eu am facut legatura dintre Ursu Gheorghe si persoanele din arest.
2015-02-20 SPM - Vol 7 fila 107
"Ursu Gheorghe a stat cu Clita Marian si Radu Gheorghe, acestia doi fiind sigur informatori... stiam ca in camerele de arest exista tehnica operativa de inregistrare... a fost incarcerat in camera cu acestia doi pentru a fi constrins sa declare ceea ce nu recunostea in ancheta.Nu s-a facut nici o ancheta interna cu privire la decesul lui Gheorghe Ursu. Eu cred ca lucrurile au fost undeva sus aranjate, intrucit decesul unui arestat era maxim de incident care se putea intimpla".
Concluzie:
Corborindu-se cu celelalte declaratii ale detinutilor si paznicilor in privinta calitatii de informator a lui Clita si Radu Gh., si in privinta secretului impus de securitate dupa uciderea lui Gheorghe Ursu pentru a acoperi asasinatul.
Declaratiile martorului Dinu Ion - subofiter arest/triere DCP a Militiei
2015-02-19 SPM - Vol 7 fila 64
"In anul 2002 cind am fost audiat la instanta militara am mai discutat cu unii colegi cu care m-am mai intilnit acolo si acestia mi-au spus mai multe date. Colegii mi-au spus ca Gheorghe Ursu a fost batut de cei de la securitate si ca din cauza asta a murit".Concluzie:
Faptul ca Gheorghe Ursu a fost batut si ucis de Securitate era deci un fapt notoriu printre personalul de paza a arestului.
Declaratiile martorului Ghebac Radu - sef de schimb DCP a Militiei
2017-09-27 - Curtea de Apel Bucuresti
"Imi mentin toate declaratiile date in prezenta cauza"
"Ursu Gheorghe se afla in camera 18, a fost mutat ulterior la una din camerele 29-35, stiu ca a fost si la izolare, colegul meu Alexa i-a facut raport lui Ursu Gheorghe la indicarea sefului de arest Creanga. Alexa mi-a spus ca a intocmit acest raport la indicarea lui Creanga.
Clita era informator la militie, intrucit era scos de Creanga Mihai.
... La arest se mai prezentatu si de la Securitate pentru a solicita detinuti la ancheta. De obicei, anchetele se luau telefonic la seful de schimb, cind erau situatii mai deosebite Securitatea lua legatura prin Creanga. Noi nu aveam acces in cladirea Securitatii, noi duceam detinutul pina la usa de acces de unde era preluat de un lucrator al Securitatii.
Ursu Gheorghe a fost mutat in sectorul Catanga pentru a fi pus la punct de Clita si Radu Gheorghe. Punerea la punct insemna obtinerea de informatii de la acesta chiar si prin metode violente. Aceste informatii erau solicitate de seful Directiei Tudor , prin Creanga. Acest lucru l-am auzit de la Alexa, Creanga, Dinu Dumitru, Palamariu.
Acuzatia retinuta in sarcina domnului Ursu Gheorghe era de detinere de valuta, si am aflat ca era vorba de sume foarte mici.
Se ma intimpla sa fie cate unul, doi detinuti ai Securitatii... Expicatia acestor detinuti care erau in arestul militiei, era faptul ca acestia desi erau anchetati de Securitate, erau introdusi in arest pentru infractiuni de drept comun.
Arat ca stiu ca acest caz al lui Ursu Gheorghe era anchetat de Securitate (intrucat in toate cazurile in care erau introdusi in arest detinutii la regim valutar, erau anchetati de Securitate)..."
2015-02-24 SPM – Vol 7 fila 165
"...in anul 1985 de cca. 2 ori lt. col. Creanga Mihail mi-a solicitat sa duc un arestat... la Directia a 6-a de Cercetari Penale a Securitatii......data 14.11.1985... arestatii Radu Gheorghe, Clita Marian si Ursu Gheorghe Emil au fost mutati de la camera 30 la camera 34.
...sisteme de ascultare... posibil sa fi fost ale Securitatii intrucit arestul mic [Catanga] fusese al Securitatii.
... discutiile din arest erau inregistrate si ascultate dintr-un birou de la etajul 1 al Directiei Cercetari Penalein care accesul era foarte strict.
... Alexa Ion mi-a spus faptul ca seful arestului lt. col. Creanga Mihail l-a pus sa intocmeasca un raport de pedepsire a lui Ursu Gheorghe Emil cu 3 zile de izolare severa. Tot Alexa mi-a spus ca motivele raportului de pedepsire i le-a dictat seful de arest.
...arestatul... era incatusat din dispozitia sefului de arest... cu miinile la spate sau legat de pat... [sau] cu miinile departate ridicate la nivelul umerilor paralel cu solul... primea o zi hrana, o zi numai apa.
... am aflat de la colegi... faptul ca Ursu Gheorghe Emil era cercetat de Securitate si ca i s-a inscenat faptul ca detinea in mod ilegal valuta, iar arestatii Clita Marian si Radu Gheorghe au fost introdusi in aceeasi celula cu Ursu Gheorghe Emil pentru a-l determina sa recunoasca faptele de care erau interesati cei de la Securitate.
Stiu de asemenea ca exista o colaborare intre sefii nostri si cadrele de Securitate. Arestatii IGM-DCP puteau fi scosi de catre ofiterii de Securitate numai cu aprobarea sefului nostru de arest si a conducerii directiei.
Nu am cunostinta de efectuarea unei anchete administrative cu privire la agresiunea exercitata asupra lui Ursu Gheorghe Emil si decesul acestuia.
... am vazut de mai multe ori persoane civile care au intrat in arest si care au fost preluate de catre seful de arest lt. col. Creanga Mihail fiind duse la el in birou. Aceste persoane nu intrau pe usa principala de acces in arest, ci pe o usa care dedea in curtea interioara a Directeii a 6-a Cercetari Penale [a Securitatii]".
Concluzii:
Rezulta si din aceasta declaratie:
- Gheorghe Ursu era anchetat de Securitate
- tortionarii din celula aveau misiunea sa-l determine sa recunoasca ceea ce il interesa pe anchetatorul Securitatii.
- relatia de subordonare a DCP IGM fata de Securitate, ai carei ofiteri puteau intra in DCP a IGM oricind
- sistemele de ascultare (TO) din celulele in care a stat Gheorghe Ursu, monitorizate de Securitate
- metodele medievale de incarcerare la "izolare severa" la care a fost supus Gheorghe Ursu la ordinul sefului de arest Creanga Mihail, care a actionat evident la ordinul ofiterilor Securitatii (Creanga a "dictat" reportul de pedepsire semnat de Alexa Ion), cu care Creanga "colabora", si la ordinul carora scotea arestatii din celule. Creanga singur a spus ca "Ursu era detinutul securitatii". Deci pedeapsa a fost consecinta directa a anchetei la securitate.
- Alexa minte cind descrie motivul pedepsirii victimei.
Declaratia martorului Odina Constantin - subofiter paza DCP a Militiei
2018-10-17 - CAB
Imi mentin declaratiile, nu am fost fortat in vreun fel sa dau declaratiile si le-am citit inainte sa semnez.
Am aflat ca Ursu Gheorghe a fost incarcerat din cauza unor scrisori adresate ambasadei americane.
Clita, Radu Gheorghe erau informatori. Notele informative erau luate de in birourile din arest, in frizeria arestatilor, acestea erau luate de sefi sau persoane desemnate de acestia.
Atunci cind un detinut era dus din arestul militiei in arestul securitatii , acesta era dus pe scara interioara, se suna la o sonerie care era la usa arestului securitatii, iesea subofiterul de Securitate care prelua detinutul, si ne inmina un bon, eu personal nu am fost curios ce scrie pe bon dar cred ca era numele anchetatorului. Cu bonul respectiv mergeam la seful de schimb si era trecut intr-un registru de seful de schimb.
Intrebare: l-a condus vreodata pe Ursu Gheorghe la ancheta pina la usa la Securitate?
Cred ca da, o data.
Nu cred ca a existat o ancheta interna (dupa moartea lui Ursu).
Ofiterii care l-au anchetat ... cred ca erau de la Securitate.
L-am insotit pe Ursu Gheorghe pina la usa arestului securitatii unde l-am predat subofiterului de securitate printr-un bon.
Arat ca eu mergeam mai repede inaintea lui Ursu Gheorghe avind pasul mai mare, iar el era in spatele meu deplasindu-se mai greoi.
2015-02-25 SPM – Vol 7 fila 181
"A fost adusa o persoana pe numele Ursu, fiind arestat pentru ca a bagat scrisori la Ambasada Americana.Stiam ca arestatii Clita Marian si Radu Gheorghe erau informatori, cred ca chiar eu l-am scos pe Clita din camera de detinere pentru a da note informative...
Nu s-a facut nici o ancheta interna dupa decesul lui Gheorghe Ursu"..
Concluzie:
Rezulta inca o data ca motivul politic al arestarii lui Gh. Ursu era de notorietate printre subofiterii de paza, cit si secretul pastrat dupa uciderea acestuia.
Declaratia martorului Alexa Ion. - sef de schimb arest DCP a Militiei
2017-09-27 - Curtea de Apel Bucuresti
Clita era informatorul militiei.
2015-02-25 SPM – Vol 7 fila 155
"Stiam ca Marian Clita este informator......mi-am dat seama ca a fost luata aceasta masura pentru ca Gheorghe Ursu sa fie tras de limba de cei doi arestati..."
Concluzie:
Rezulta inca o data folosirea informatorilor - si tortionarilor - de camera, in cazul lui Gheorghe Ursu, in scopul anchetei.
Declaratia martorului Dinu Dumitru - subofiter paza arest DCP a Militiei
2018-12-12 CAB
"Mentin declaratia anterioara, intrucit corespund adevarului.
Atunci cind o persoana era solicitata de ofiterii de Securitate, aceasta era dusa la usa arestului militiei de unde era preluata de ofiterul de Securitate... ni se inmina un bon de scoatere din arest, care se consemna intr-un registru existent la seful de schimb. Pe Ursu Gheorghe il stiam dupa numar. Se mai intimpla uneori seful nostru sa ne mai spuna numele detinutilor... [asa explica cum in 2015 a declarat ca l-a scos la ancheta Securitate pe Gheorghe Ursu].
In afara de Gheorghe Ursu am mai cunoscut si alti detinuti dupa nume.
Nu l-am condus niciodata pe Ursu Gheorghe pina la usa unui anchetator, ci numai pina la usa militiei. "
2015-02-25 SPM – Vol 7 fila 147
"Imi aduc aminte ca ofiterii de Securitate din cadrul Directiei a 6-a Cercetari Penale care avea sediul in aceeasi cladire cu noi, sunau la seful de schimb si solicitau scoaterea din arest a lui Ursu Gheorghe Emil. Seful de schimb mi-a spus de citeva ori sa scot un arestat, comunicindu-mi numarul acestuia. Impreuna cu seful de schimb l-am scos din camera pe arestatul respectiv si l-am condus pina la usa principala de acces in arest, unde l-am predat ofiterului care a solicitat socaterea din arest. Primeam in schimb bonul de scoatere din arest care era consemnat de catre seful de schimb in registrul de scoatere la ancheta. Initial nu am cunoscut numele arestatului, dar in timp am aflat ca se numeste Ursu.Clita Marian... era folosit ca informator de camera... Radu Gheorghe... era, de asemenea, informator... ii vedeam ca erau scosi intr-o camera si erau pusi sa scrie"
Concluzie:
Rezulta o alta din metodele folosite de ofiterul anchetator de la Securitate de a-l scoate la ancheta pe Gheorghe Ursu: sunau direct la seful de schimb. Dinu Dumitru l-a scos el insusi pe Gh. Ursu "de citeva ori", l-a condus pina la usa principala (nu cea care dadea direct din curtea Directiei a 6-a in arestul IGP, cum a facut-o Toader Florica., etc), unde l-a predat ofiterului de Securitate. Aceasta arata din nou - coroborindu-se si cu declaratiile colegilor de celula - multitudinea de scoateri la ancheta a lui Gheorghe Ursu de catre Securitate - respectiv mr. PIRVULESCU.
Din nou rezulta folosirea informatorilor - Clita si Radu - in cazul lui Gheorghe Ursu, in scopul anchetei.
Declaratia martorului Munteanu Ion – sef de schimb arest DCP a Militiei
"Ursu... a fost scos la ancheta si de ofiteri de Securitate".
Martorul si-a mentinut declaratiile anterioare "care sint corespunzatoare adevarului", respectiv:
2015-02-18 SPM – Vol 7 fila 31
"Gheorghe Ursu a fost incarcerat intr-o camera din zona denumita Catanga, fiind repartizat cu alti doi arestati Clita Marian si Radu Gheorghe. Eu stiam ca aceasta camera era in consemn...
...i-am auzit discutind intre ei [Clita si Radu Gh] ca au de lucru cu Ursu si nu au ce-i face ca nu recunoaste.
Cuzic Ioan a fost sunat de cindeva de la Penitenciarul Jilava, care i-a spus ca omul nostru a murit, referindu-se la Gheorghe Ursu si ca acesta a avut intestinele rupte in el...
Eu personal am vazut cum, in mai multe rinduri, ofiteri de securitate, imbracati in civil, il scoteau pe Gheorghe Ursu din arest si pe usa de acces de la etajul 1 al cladirii il duceau la ancheta... in perioada in care acesta a fost in arestul militiei, a fost scos de mai multe ori la ancheta de catre ofiterii de Securitate, in special seara. Afirm inca o data ca Gheorghe Ursu a fost la ancheta si de catre Securitate si stiu ca nu s-a consemnat in registrul de scoatere la ancheta acest lucru. De multe ori, Gheorghe Ursu era scos din camera fara bon de scoatere, doar venea lucratorul de Securitate si pur si simplu il luau din camera."
1993-12-09 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 7 fila 36
"Ursu a fost scos la ancheta in saptamina cind a plecat la spital." "Din ce se discuta intre subofiteri, rezulta ca era anchetat de Securitate."
Concluzie:
Din declaratia martorului Munteanu Ion rezulta fara echivoc ca Gheorghe Ursu a fost anchetat sistematic de Securitate cit timp a fost in arestul Militiei. Este evident ca ocaziile mentionate de Munteanu Ion sunt cel putin in parte diferite de cele mentionate de Palamariu Florinel, Andrei Ion, Dinu Dumitru, Toader Florica si altii. Deci scoaterile la ancheta ale lui Gheorghe Ursu de catre Securitate au most multiple, urmind mai multe modalitati: fie cu bonuri de scoatere speciale (diferite de cele ale Militiei), si anume fie pe usa metalica dintre DCP a DSS si DCP a IGP, accesibila doar ofiterilor de Securitate (vezi declaratiile martorilor Palamariu Florinel, Andrei Ion, Toader Florica), fie pe usa principala, prin sefii de schimb sau supravegetori (vezi declaratiile lui Dinu Dumitru si altii); sau fara bon de scoatere, sau chiar, dupa cum declara Munteanu Ion, "de multe ori...
venea lucratorul de Securitate si pur si simplu il lua din camera" si
il duceau la ancheta "prin usa de acces de la etajul 1 al cladirii"..
De asemenea, rezulta inca o data salbaticia bataii fatale ("a avut intestinele rupte in el"), si regimul de teroare instituit de Securitate si prin tortionarii din camera ("au de lucru cu Ursu") pentru ca Gheorghe Ursu "nu recunoaste" ceea ce dorea sa afle, evident, anchetatorul de la Securitate. Care, din nou coroborind cu celelalte declaratii (Casapu Mitrus Laurentiu, Toader Florica, Caracostea Stere) si documentele DSS, nu poate fi altul decit mr. PIRVULESCU Marin.
Declaratia martorului Ionita Stefan, subofiter magazioner
Interactionam cu GU aproape zilnic. Stiam despre UG ca era cercetat de Directia a VI-a a Securitatii - asa cum stiau toti din arest .Clita Marian si Radu Gheorghe erau informatori . Eu ii scoteam de multe ori din camera pentru a-i duce in biroul unde dadeau informatiile si pe drum vorbeam cu acestia. Acestia se laudau ca "il facem" referindu-se la ancheta. Cei doi erau recompensati pentru ceea ce faceau. In camera unde se aflau Clita, Radu si UG subofiterii nu aveau voie sa o supravegheze chiar daca auzeau galagie, doar sa raporteze sefului de tura.
De la momentul incarcerarii pina la deces, UG slabise foarte mult, si devenise anemic, fiind necesar atunci cind era scos la ancheta sa fie ajutat de subofiteri. Se vedea si se auzea din camera in care era incarcerat [ca era agresat].
Am vazut atunci cind am intrat in camera ca UG se tinea cu miinile de burta.
L-am vazut o data sau de doua ori cind era adus UG de la ancheta de la Diretia a VI-a fiind tinut de subofiteri pentru a se deplasa. Un detinut era scos din arestul militiei si dus la ancheta la Securitate pe baza unui bon de scoatere din arest... Detinutul era dus pina la usa militiei unde se prezenta un ofiter de securitate in civil , care il prelua. Subofiterul de paza care il dusese pina la usa lua bonul si il ducea la seful de tura care il consemna intr-un registru.
UG stiu ca a fost scos de multe ori la ancheta la Securitate , insa eu am vazut de circa 3-4 ori.
Nu cunosc sa se fi efectuat o ancheta interna cu privire la decesul lui UG.
Toata tura a fost oprita sa faca astfel de rapoarte [privitoare la decesul lui UG].
Cind a zis ca Clita are mandat sa-l "faca" pe UG insemna sa-l determine sa spuna anchetatorilor adevarul.
2015-09-14 - SPM - Vol 6 fila 118
"Printre aceşti informatori s-au aflat Radu Gheorghe zis „Pontoarcă" şi „Gicuţă", precum şi Clită Marian.Faptul că Ursu Gheorghe a fost introdus în cameră cu Radu Gheorghe şi Clită Marian, pentru mine a fost clar că era „lucrat informativ". S-a ştiut că şeful arestului, lt.col. Creangă Mihail, dăduse dispoziţia să nu se intervină în camera în care era cazat Ursu Gheorghe, în perioada în care a fost cazat cu cei doi. Eu am putut să comunic cu Ursu Gheorghe, zilnic, întrucât prin atribuţiile de serviciu discutam cu deţinuţii de la toate camerele... in aceste condiţii am putut să-l văd zilnic pe ing. Ursu Gheorghe şi mi-am dat seama că, zilnic, era din ce în ce mai rău faţă de cum intrase în arest. De altfel, Clită Marian Intr-o discuţie cu mine a dat de înţeles că „il face pe Ursu" din dispoziţia şefilor...
Eu am văzut de mai multe ori, în perioada cât a fost Ursu Gheorghe în arest, că aceasta a fost scos din celulă la anchetă, dar nu a fost dus la Cercetări Penale ale direcţiei, ci a fost dus predat celor la Securitate la uşa care făcea legătura intre cele două aresturi. Nu ştiu dacă s-au consemnat aceste lucruri în evidenţele arestului dar, cert este că, lucrurile aşa s-au petrecut. Aceste scoateri erau făcute în timpul programului, de multe ori chiar de către lt.col. Creangă. Mihail şi de şeful de tură...
Pot preciza că atunci când a fost introdus în arest, Ursu Gheorghe era un om masiv, sănătos şi nu dădea semne că ar fi în vreun fel bolnav... Prezentându-mi-se astăzi fotografia lui Ursu Gheorghe îl recunosc pe acesta...
Intrucât luam legătura zilnic cu arestaţii, mi-am dat seama că situaţia lui Ursu Gheorghe se degrada, iar la un moment dat deja abia putea să se dea jos din pat. Acest lucru s-a datorat tratamentului care era aplicat acestuia de cei care il anchetau, precum şi de cei cu care stătea în cameră. Acestia din urmă, respectiv Clită mi-a şi spus la un moment dat că are misiunea „să-l facă".
Atunci când am venit la serviciu şi am aflat că Ursu Gheorghe a fost dus la spital şi a decedat, am realizat că ceea ce se făcuse cu acesta în arest şi în timpul anchetei a fost cauza decesului.
Faptul că nu s-a întâmplat nimic după această situaţie, mi-a întărit convingerea că oamenii implicaţi dăduseră dispoziţie să nu se facă nicio cercetare.
Eu l-am cunoscut bine pe Burcea Ştefan şi mi-am permis să-l întreb ce s-a întâmplat, el fiind în tura de noapte, ca şef de schimb. Acesta mi-a spus că nu a intervenit pentru că a avut ordin să nu intre în celulă, indiferent ce se întâmpla, iar când l-au dus la spital pe Ursu Gheorghe, acesta era în stare gravă.
Ştiu faptul că. Radu Gheorghe şi Clită Marian au fost folosiţi ca informatori de cameră şi în arestul Securităţii... erau duşi la acea locaţie pe uşa despre care arn vorbit mai sus...
In arestul Miliţiei erau şi persoane care, în paralel, ca şi Ursu, erau cercetate şi la Securitate. Amintesc aici pe Băcanu Petre, Gelu Voican Voiculescu. Erau şi alţii dar nu îmi mai amintesc numele lor. Când s-a judecat cauza lui Băcanu Petre, la instanţă am mers eu şi cu încă un coleg imbrăcaţi în uniformă şi încă două persoane de la Securitate îmbrăcate în haine civile. Procesul lui Băcanu Petre s-a judecat într-o sâmbătă, într-o sală goală, doar noi, avocaţii şi completul de judecată."
Declaratie anterioara:
" In acest arest se aflau si cei cercetati de Securitate, asa cum a fost si detinutul Ursu Gheorghe… Personal am auzit chiar de la detinutul Clita Marian ca il batea in camera pe Ursu Gheorghe pentru a-i spune ce legaturi avea cu unele persoane din afara. Ofiterii de securitate care aveau detinuti in arestul nostru veneau la usa arestului si prezentau o nota de scoatere din arest semnata de comandantul lor si de ofiterul anchetator in baza caruia luau detinutul si plecau cu el fara ca noi sa stim ce se petrecea mai departe. Clita Marian se lauda fata de noi inainte de eveniment ca daca scoate ceva de la Ursu va fi pus in libertate si acest lucru l-a spus si la alti subofiteri."
Declaratia martorului Popa Dan - subofiter paza arest IGM
2017-09-27 - Curtea de Apel Bucuresti
"Despre Gheorghe Ursu stiam din auzite ca era anchetat atit de cei din Militie cit si de cei din Securitate, iar celula in care se afla era data in consemn. Consemnul insemna ca seful de tura, seful arestului, si seful DCP stiau tot ce se intimpla in celula respectiva, respectiv ca Clita Marian si celalalt coleg de celula trebuiau sa obtina informatii de la Ursu Gheorghe."
"... cind s-a intors Ursu Gheorghe de la ancheta am vazut ca era rosu la fata si se tinea cu miinile de burta...".
2015-02-18 - SPM - Vol 7 fila 43
"Stiu sigur ca acesta a stat in camera cu Clita Marian si Radu Gheorghe, arestati, iar camera respectiva era o camera in consemn, asta insemna ca noi nu aveam voie sa luam nici o masura, decit aceea de a anunta seful de tura sau conducerea arestului.
Clita Marian mi-a spus are misiunea de a scoate de la Gheorghe Ursu anumite informatii in legatura cu cauza in care acesta era anchetat... relatindu-i ca Gheorghe Ursu este agresat de Clita Marian... Burcea Stefan mi-a spus ca acea camera este sub consemn si ca situatia este cunoscuta de conducerea arestului... stiam ca Marian Clita este informator.
Imi aduc aminte ca odata l-am vazut pe Gheorghe Ursu cind a revenit in camera de detinere, dupa ce fusese scos la ancheta si am vazut ca era rosu la fata si se tinea de burta".
Declaratiile anterioare:
1994-02-01 - Sectia Parchetelor Militare Vol 7 fila 48
"Unul din arestati [Clita] mi-a spus ca au fost introdusi acolo cu arestatul mai in virsta pentru a afla de la acesta ceea ce nu au reusit sa afle anchetatorii... se mai discuta ca [Ursu] avea legaturi cu postul de radio Europa Libera".
1998-10-23 - Sectia Parchetelor Militare Vol 7 fila 50
"Ursu Gheorghe a fost dus la ancheta si cind a revenit era rosu la fata si se tinea de burta… Pentru noi… era clar ca era in acea stare datorita anchetei la care fusese supus".
1999-01-18 – proces Clita Vol 7 fila 51
"… am aflat ca Ursu Gheorghe Emil ar fi fost anchetat de Securitate si ca nu ar fi reusit sa afle de la el ce-i interesa si in celula cu acesta au fost introdusi Clita si cu celalalt…".
"In alta zi l-am vazut cind a fost adus la ancheta tinindu-se de burta si rosu la fata... Unul din Udrea sau Munteanu au afirmat ca… Ursu Gheorghe Emil a fost adus de la ancheta cu patura".
"…[am aflat ca] Radu Gheorghe si Clita ar fi fost introdusi in celula cu Ursu si celula ar fi fost sub consemn."
Concluzii
Martorul Popa Dan confirma o data in plus faptul ca Gheorghe Ursu a fost maltratat la ancheta, si anume in zona abdominala, zona loviturilor care au dus la moarte. Martorul isi mentine declaratiile anterioare , conform carora Ursu Gheorghe Emil era "anchetat de Securitate si ca nu ar fi reusit sa afle de la el ce-i interesa si in celula cu acesta au fost introdusi Clita si cu celalalt…", ca "avea legaturi cu postul de radio Europa Libera...". El coroboreaza si declaratia lui Casapu Mitrus Laurentiu ca "Ursu Gheorghe Emil a fost adus de la ancheta cu patura".
Din declaratiile lui Popa Dan din nou ca rezulta ca Securitatea l-a anchetat pe Gheorghe Ursu in detentie, si ca anchetatorul Securitatii a fost cel care avea interesul de a afla datele de natura strict politica pe care Gheorghe Ursu nu vroia sa le divulge. Rezulta ca respectivul anchetator al Securitatii a incercat sa obtina acele informatii printr-un regim de teroare, prin ordinele data tortionarilor din celula si prin tortura aplicata direct, in zona abdominala, zona in care s-au produs leziunile fatale. Prin coroborare cu delaratiile martorilor Casapu Mitrus Laurentiu, Toader Florica, Caracostea Stere, cit si din documentele care atesta identitatea anchetatorului securist al lui Gheorghe Ursu, rezulta ca anchetatorii la care se refera Popa Dan au fost mr. PIRVULESCU Marin si HODIS Vasile.
Declaratiile martorului Enache Nicolae - subofiter paza DCP a Militiei
2015-02-23 SPM - Vol 7 fila 201
"Radu Gheorghe... mi-am dat seama ca acesta este informator.Stiam, la vremea respectiva, ca exista tehnica de ascultare in camerele de detinere...".
Declaratiile martorului Chircu George - subofiter arest DCP a Militiei
2015-02-25 SPM - Vol 7 fila 135
"Imi aduc aminte ca intr-o noapte din 1985 s-a dat alarma pe toata unitatea si am fost chemat de la domiciliu, intrucit eram liber. dupa serviciu... In acea noapte a fost la serviciu si seful Directiei Cercetari Penale, respectiv Scarlet Gheorghe, de fapt era toata conducerea unitatii inclusiv col. Tudor Stanica... am aflat ca avusese loc un incident in arest. Dupa revolutie am aflat ca arestatul care a fost agresat in arest se numea Ursu Gheorghe Emil... Cu siguranta ... despre acest incident cunosc detalii subofiterii care ascultau înregistrarile din arest... la camera TO... Stiu... ca, în tot arestul exista tehnica de ascultare si erau ascultati nu doar arestatii, ci si noi subofiterii".Declaratiile martorului Cojocaru Gheorghe - subofiter arest DCP a Militiei
20171025 - CAB
"Imi mentin declaratiile date in prezenta cauza.
Arat ca stiu ca Gheorghe Ursu a fost scos la ancheta, insa nu pot preciza de cite ori si nici nu-mi aduc aminte de cine, respectiv de militie sau Securitate, rolul meu fiind de a merge cu ei pana la usa.
Dupa un timp am aflat ca [Gheorghe Ursu] era arestat pentru detinere de valuta. Ulterior am aflat ca Gheorghe Ursu era scos la ancheta si de Securitate.
Bufetul era comun atat pentru noi cat si pentru Securitate.
Am aflat descpre Clita ca ar fi fost informator al militiei."
2015-02-23 SPM - Vol 7 fila 116
"...Burcea Stefan mi-a spus ca avem... o persoana care este cercetata de Securitate pentru ca ar fi trimis niste articole la Europa Libera... Precizez ca in arestul Militiei nu erau incarcerate persoane arestate de organele de Securitate. In ce priveste pe Gheorghe Ursu s-a auzit atunci ca i se gasise un pretext pentru a fi arestat de militie, in sensul ca s-a gasit asupra sa valuta, fapt pentru care a fost aresat, insa in fapt era anchetat de organele de Securitate.Imi aduc aminte ca atunci cind ofiterii de Securitate scoteau la ancheta un arestat care era incarcerat in arestul Directiei Cercetari Penale, trimiteau un subofiter care se prezenta la usa de acces in arest si prezenta un bon de scoatere, semnat de anchetatorul de Securitatate, iar arestatul era scos din camera si condus de subofiterul de Securitate in biroul de ancheta.
Marian Clita era informator, intrucit era scos in mod frecvent din camera de catre seful de schimb si dus intr-o incapere singur, unde avea o foaie de hirtie si pix. Scoaterea din camera a informatorilor erau legendate, in sensul ca se motiva ca acestia erau scosi la ancheta".
Concluzie:
Rezulta inca o data ca Gheorghe Ursu a fost anchetat de Securitate in timpul detentiei in arestul IGM, sub motive politice ("articole la Europa Libera") si ca valuta nu a fost decit un pretext pentru a fi arestat de Militie.
Mai rezulta si faptul ca aceasta metoda (folosirea Militiei pentru a aresta persoane aflate in atentia Securitatii, si apoi anchetate de catre Securitate) era curenta. Martorul descrie aici inca o metoda de scoatere din arest de catre Securitate (subofiter venit la usa de acces in arest, cu bon de scoatere semnat de ofiterul de Securitate).
Declaratiile martorului Rizea Ilie - secretariat DCP a Militiei
2015-03-20 SPM - Vol 6 fila 93
"Despre acesta (Clita) banuiam ca e informator...Stiu ca la etajul II era o usa care facea trecerea intre Directiei Cercetari Penale a IGM-ului si Directia Cercetari Penale a Securitatii, acea usa era incuiata si se deschidea doar cind cei de la Securitate veneau la noi, ei aveau cheile".
Concluzie:
Rezulta si relatia de subordonare a DCP IGM fata de Securitate, ai carei ofiteri puteau intra in DCP a IGM oricind, dar nu si reciproc.
Declaratia martorului Isac Stelian - Tehnica Operativa (TO)
2015-03-18 - SPM - Vol 6 fila 87
"Structura TO era in subordinea directa a sefului Serv. Arest... Aceasta structura avea 2 compartimente: unul de ascultare, selectare si inregistrare si al doilea de transcriere a inregistrarilor. In ceea ce priveste inregistrarile erau 2 moduri: o transcriere mot a mot cind se impuneau in anumite situatii sau se facea o sinteza.
Redarea sau sinteza erau trecute intr-un registru si pe baza de semnatura se preda celui care avea nevoie de lucrare.
Tehnica folosita in cadrul DCP provenea de la Securitate ei fiind si cei care realizau partea de instalare, noi doar o foloseam.
La sectorul de ascultare se lucra in 2 schimburi. Personalul care deservea sectorul de ascultare putea sa faca ascultarea on line mutind de la o locatie la alta sau sa inregistreze permanent discutiile din anumite locatii.
Redarile se pot gasi in Arhive pt. ca aveau caracter de secret de serviciu."Concluzie:
Din aceasta marturie rezulta anvergura operatiunilor de ascultare in celule, precum si faptul ca aceste ascultari ar trebui sa fie in Arhivele Securitatii. Raportul CNSAS dovedeste ca DUI original ("Udrea") al lui Gheorghe Ursu continea 5 volume de TO (vol 2-6), si ca volumele 2-6 predate de SRI in anul 2000 procurorilor militari erau in intregime falsificate. Dosarele TO aveau termen de pastrare de 5 ani, deci este exclus sa fi fost distruse inainte de 1989. Iar martorii care au lucrat la arhiva SRI / CID (Rotaru Anton Tonel, Nistor Elena) confirma ca aceste dosare nu au fost distruse dupa Revolutie. Rezulta ca aceste dosare TO trebuie sa existe in arhivele SRI.
Declaratia martorului Damian Costica - subofiter paza
2000-10-25 - SPM: "Ursu a fost adus de la dir. 6-a a Securitatii". Lipseste, de adaugat la dosarul din instanta.
DECLARATII ALE OFITERILOR
Declaratia martorului Scarlet Gheorghe – seful DCP Militie
"Tehnica operativa a functionat in arest in toata perioada in care am fost seful DCP... toate materialele de la unitate de ascultare erau trimise la Securitate la unitatea care raspundea de TO pe minister. ...".
Declaratie anterioara:
1995-07-31 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 6 fila 20
"In 1990… am inteles ca in timp ce era in arest la noi, [Ursu] a fost scos de lucratori de la Securitate si anchetat…"
Concluzie:
Scarlet a afltat in '90 ca Gh. Ursu a fost anchetat de Securitate in timpul detentiei la IGM. Materialele TO din arestul IGM erau trimise la Securitate.
Declaratiile martorului Creanga Mihail - seful arestului IGM 1985
Mentine declaratiile anterioare cu exceptia celei din 2015, cind declara ca a semnat fara sa o citeasca.Ursu Gheorghe a fost adus din arestul Directiei a VI-a a DSS. [spune de 2 ori: conosc ca Ursu Gheorghe a fost adus din arestul Directiei a VI-a in arestul militiei].
Nu l-am cunoscut personal pe GU, nu am vorbit niciodata cu acesta. [Se pune problema din ce motiv a ordonat lui Alexa sa-i faca raport de pedepsire - cf. marturiei lui Ghebac si altii]
In cadrul Miltiei nu a fost efectuata nici on ancheta de care eu sa stiu legata de decesul lui UG.
Am aflat ca a murit datorita unei operatii gresite.
Clita Marian era informator al militiei.
Exista posibilitatea ca ofiterul de Securitate , prin intermediul ofiterului nostru de cercetari penale, scoata arestatul la ancheta si in fapt sa fie anchetat de Securitate. In aceasta situatie solicitarea era realizata de ofiterul nostru de cercetari penale din cadrul Mlitiei.
Precizez ca dupa decesul lui UG, pina la Revolutia din 1989, m-am uitat prin acte si am vazut ca acesta a fost scos la ancheta la Securitate. Era vorba de registrele de scoatere la ancheta care se aflau in arestul militiei, unde era specificat acest lucru.
De fapt in registrul respectiv era trecut numele ofiterului nostru de cercetari penale, unul se numea Stir, insa despre faptul ca UG era anchetat de fapt de Securitate am aflat dintr-un zvon public ulterior.
Informatorii nu erau plasati intimplator in celule cu anumiti arestati.
Pe Clita Marian l-a repartizat in celula cu UG unul din loctiitorii comandantlui, si evident era plasat pentru a obtine informatii.
Intre birourile ofiterilor nostri si cei de la Securitate era o usa comuna , am presupus ca prin acea usa erau scosi la ancheta [detinutii din arestul militiei care erau anchetati la Securitate].
"Detinutii Clita Marian si Radu Gheorghe... erau informatori. In momentul cind s-a stabilit camera in care va fi incarcerat, seful meu direct, col. Tudor Stanica, mi-a comunicat ca Ursu Gheorghe Emil este anchetat de Securitate si ca 'nu este treaba noastra'. Am inteles ca Ursu Gheorghe Emil nu este cercetat de directie, ci de Securitate.
Damian Ctin... mi-a relatat ca Ursu Gheorghe Emil ar avea probleme medicale. Eu i-am spus sa ia legatura cu dr. Radu si sa le comunice si celor de la Securitate aceasta problema.
... am aflat ca Ursu Gheorghe Emil a decedat la Spitalul Jilava... Am raportat... col Tudor Stanica, care mi-a spus ca cei de la Directia a 6-a a Securitatii se vor ocupa de aceasta problema si ca nu e treaba noastra. "
Declaratii anterioare:
1999-01-18 – Instanta proces Clita - Vol 6 fila 55"In momentul cind a fost dus in arest am aflat ca Ursu se afla in ancheta organelor de Securitate... exista practica ca un detinut din arestul IGM sa fie scos la ancheta de catre organele Securitatii. Acestia ii audiau pe cei scosi in cladirea alaturata."
2000-11-20 – Sectia Parchetelor Militare - Vol 6 fila 59
" Ing Ursu Gh. era scos la ancheta atat la Securitate cat si de mr. Popescu... "
2000-11-20 – Sectia Parchetelor Militare - Vol 6 fila 60
" Imi amintesc ca detinutul Gheorghe Ursu a fost scos la ancheta si de ofiteri de la Directia Cercetari Penale a Securitatii... Mentionez ca noi ne invecinam cu Directia de Cercetari Penale a Securitatii si atunci cand trebuia sau aveau nevoie sa scoata un detinut de la noi ofiterul de securitate dadea un telefon sefului de schimb care desemna un subofiter de la arest care il scotea pe detinut si il ducea la etajul 3 unde il prelua ofiterul de securitate... Mentionez ca la etajul 3 exista o usa de acces prin care se putea trece de la noi la Directia de Cercetari Penale a Securitatii".
2002-01-16 - Proces Stanica - Vol 6 fila 51
" Gheorghe Ursu nu era arestatul nostru, respectiv nu era anchetat de organele militiei, ci de cadre ale Securitatii".
Din aceste declaratii ale sefului arestului IGM rezulta negru pe alb ca Gheorghe Ursu a fost anchetat de Securitate in timpul detentiei la Militie (o practica ce rezulta ca era curenta).Concluzie:
Din aceste declaratii ale sefului arestului IGM rezulta negru pe alb ca motivele arestarii si anchetei asupra lui Gheorghe Ursu au fost exclusiv politice, conduse si executate de Securitate in timpul detentiei la Militie.
Mai mult, rezulta ca ofiterii de Securitate le-au comuicat clar ofiterilor de Militie ca si starea medicala a detinutui, si cercetarea asupra cauzelor decesului erau in sarcina ei, si nu a Militiei, solicitindu-le explicit, evident contrar legii, sa nu faca nici un demers in aceste directii.
Declaratiile martorului Popescu Florea - anchetatorul lui Gheorghe Ursu din IGM
1990-03-13 - SPM - Vol 7 fila 252
"Cu ocazia cercetarilor Ursu Gheorghe si-a recunoscut faptele comise, recunoastere coroborata cu inscrisurile din jurnalul intim... Dupa terminarea urmaririi penale i-am prezentat materialele de la dosar in prezenta avocatului Pora asistat si de avocat Ulmeanu Doina".
1990-11-19 - SPM - lipseste din dosar, de adaugat
"Cauza a fost instrumentata de mine - singur - aceasta fiind o cauza , in sensul ca exista proba materiala, respectiv valuta ridicata de la domiciliul lui Ursu precum si insemnarile lui".
1993-12-22 - SPM - lipseste din dosar, de adaugat
"Cauza era simpla, nu ridica probleme, Ursu Gheorghe a recunoscut in totalitate fapta pentru care il cercetam... In biroul in care lucram eu isi mai desfasura activitatea si lt. maj. Florescu Victor... Acest ofiter nu a avut insa tangenta cu dosarul privind pe Ursu Gh. Emil... Ultima scoatere la ancheta a lui Ursu Gheorghe Emil, de catre mine, a fost cu ocazia prezentarii materialului, activitate desfasurata in prezenta avocatilor Pora si o doamna... In legatura cu cercetarea lui Ursu Gh. Emil nu am apelat la folosirea retelei informative din arest... Oricum, pentru cauza ce o aveam eu in lucru, aceasta nu s-a impus: el recunoscuse fapta fara rezerve si, de altfel, era consemnata si in jurnalul sau."
Dosar 11/1998 - proces Clita - fila 314 - Vol 2 fila 93
"... erau de fata avocatii... Pt. ziua cind i-am prezentat materialul - 15 noiembrie, fapt ce se poate constata in procesul verbal de prezentare am avut bon pt. aducere la ancheta pt. ing. Ursu... Precizez ca eu am facut acest bon si scoaterea, si l-am intocmit pe data de 15 noiembrie... Data de 15 noiembrie rezulta din data din procesul verbal care se afla la dosarul cauzei".
2000-10-17 - SPM - lipseste din dosar, de adaugat"...personal am cercetat numai acest aspect infractional, cercetare care nu a pus probleme deosebite intrucit probatiunea a fost simpla, faptele fiind consemnate intr-un jurnal intim... Mentionez ca pe data de 15-XI-1985 la prezentarea materialelor de urmarire penala in biroul meu se afla asa cum am mentionat mai sus avocatul Pora impreuna cu o avocata stagiara..."
Concluzii:
Din declaratiile col. Popescu Florea rezulta ca ancheta de la Militie nu a ridicat nici o problema, Gh. Ursu recunoscind faptele. De asemnea, se coroboreaza cu procesul verbal de prezentare a materialelor, datat de asemnea pe 15.11.2015, si cu semnaturile avocatilor care au fost prezenti la prezentare in dimineata acelei zile. Deci este exclus ca tortura fatala sa fi avut loc inainte de acest eveniment, intrucit starea grava a victimei ar fi fost observata cel putin de avocati. Nici in logica Securitatii, care a depus eforturi considerabile pentru a-si acoperi crima, nu ar fi avut vreun sens sa riste o astfel de publicitate.
De asemnea, rezulta clar ca numitul lt. maj. Florescu nu a avut nici o legatura cu cazul Ursu. De altfel acesta nu apare in nici un document de ancheta sau nota de scoatere.
Declaratiile martorului Stir Mihail - sef serviciu III din IGM, seful lui Popescu Florea
1990 - SPM - lipseste din dosarul penal, de adaugat
"Toate mentiunile din registrul mentionat [de ancheta a lui Gh. Ursu la Militie], respectiv de la data primirii pina la inaintarea dosarului la procuratura, au fost efectuate de lt. col(r) Popescu Florea, care a efectuat cercetarile in cauza"Concluzie:
Si din declaratie lui Stir Mihail rezulta clar ca numitul lt. maj. Florescu nu a avut nici o legatura cu cazul Ursu.
Declaratia martorului Donose Gheorghe - fost ofiter in DGP IGP, fost sef al Formatiunii J a SRI
2019-01-30 - CAB
isi mentine declaratiile
Stia ca Pirvulescu a fost implicat in cercetarea revolutionarilor.
2015-03-17 SPM - vol 9 fila 47
... orice eveniment petrecut in locurile de retinere... era obligatoriu raportate si se efectua o activitate administrativa si penala, conform procedurii. Nu imi explic cum daca a fost un eveniment cu deces, ulterior la spital, a unui arestat, nu s-a declansat o cercetare care sa stabileasca cauzele si imprejurarile in care s-a produs evenimentul.
Am cerut informatii si de la subordonatii mei, care proveneau din vechea directie a VI-a [DCP a Securitatii, nn] daca stiu ceva, raspunsul a fost negativ si, mai mult, se evita o discutie pe date concrete a acestui caz.
Concluzii:
Rezulta faptul ca tehnica operativa din arestul DCP IGP era controlata de Securitate.
De asemenea, secretul impus de Securitate asupra mortii lui Gheorghe Ursu, mergind pina la incalcarea regulamentului IGP prin interzicerea unei cercetari "care sa stabileasca cauzele si imprejurarile in care s-a produs" moartea lui Gheorghe Ursu.
Acest secret a fost evident mentinut de catre fostii securisti - colegii lui PIRVULESCU Marin din fosta Directie a 6-a a DSS - si in perioada cind acestia au lucrat in SRI, in cadrul formatiunii J (Asigurarea legalitatii). Acesti fost colegi ai lui PIRVULESCU au evitat sa dea "date concrete" chiar sefului lor de atunci, martorul Donose Gheorghe. Este evident ca acestia au manipulat si substituit in acea perioada cel putin 5 volume din DUI al lui Gheorghe Ursu, dupa cum a fost stabilit de CNSAS.
Mai mult, in acea perioada (94-96) se desfasura la SPM ancheta generalului Joarza asupra mortii lui Gheorghe Ursu. Acesta a relatat ca materialele de la SRI ii erau aduse de Hodis Vasile, fostul subaletern al luI PIRVULESCU, el insusi anchetator al lui Gheorghe Ursu (!).
Daca anchetatorii PIRVULESCU si HODIS nu ar fi fost implicati direct in torturarea si uciderea lui Gheorghe Ursu, evident ca aceasta secretizare de catre Securitate si SRI incepind din 1985, trecind prin anii '90 si prelungindu-se, cel putin privitor la volumele de TO - dupa cum s-a constatat, pina in ziua de azi, nu ar fi avut sens.
Declaratia martorului Dumitraciuc Ion, fost ofiter de Securitate, care a deschis dosarul Udrea de urmarire informativa
2018-04-27 - CAB
"a fost gasit un jurnal intim in biroul lui Ursu GH, in care erau aduse injurii la adresa conducatorului statului.
Am primit dispozitie de la superiorul meu, generalul Macri
sa studiez continutul jurnalului si sa intocmesc un raport pentru a se deschide
DUI asupra lui GU. In momentul in care am prezentat acel raport am prezentat si
un cartonas , pe fata erau mentionate datele de stare civil, iar pe verso ,
directia, modul de lucru, initialele mele. Prin intocmirea acestui cartonas,
UG, ca de altfel orice alta persoana aflata in situatie similara, nu ai avea
posibilitatea sa paraseasca teritoriul tarii. De asemenea , pe baza acelui
cartonas toate documentele informative ce vizau persoana respectiva sau alte
documente ajungeau la ofiterul de securitate care se ocupau de cazul respectiv,
in cazul UG la mine. Atunci cind se deschide DUI se intocmeste si un plan de
masuri , ceea ce am facut si eu in cazul lui UG , respectiv incadrarea lui UG
in cadrul institutului unde lucra cu retea informativa, investigatii la
domiciliu, interceptarea convorbirilor simple telefonice, interceptarea
corespondentei interne si externe de la domiciliu lui UG, o perchezitie la
domiciliu din ordinul lui Macri pentru a se vedea daca UG mai avea acasa si
alte documente cu continu dusmanos la adresa orinduirii socialiste din tara.
"Pirvulescu studia jurnalul si il chema pe UG sa dea declaratii in legatura cu anumite aspecte ce prezentau interes pentru Securitate.
Arat ca am prezentat informari scrise la conducerea directiei a II-a inca din momentul in care a fost arestat Ursu si dupa ce a decedat. Arat ca urmare a unor telegrame primite la diverse intitutii ale statului, MI, MAE, DIE , am intocmit circa 8-10 informari cu privire la cazul UG, atit inainte, cit si dupa decesul lui UG.
Prin anii 1991 am fost chemat de purtatorul de cuvint al SRI, Niocolae Ulieru , care m-a intrebat despre cazul UG. intruct in acel moment era scandal in Parlament cu privire la acest caz. . Arat ca la solictarea domnului Ulieru am intocmit un raport detaliat in care am consemnat evenimentele legate de cazul UG de la inceput pina in momentul decesului. Aceasta discutie a avut loc la CID.
Arat ca intrucit UG nu avusese nici o problema, primea vize de plecare din partea colegului meu , arat ca acest lucru se intimplase si in luna noiembrie pentru a se deplasa in SUA. Din cite stiu de la colegul meu Popa Vasile, relatiile cu UG se rezumau la acordarea acestor vize.
Arat ca maiorul Pirvulescu a intocmit un raport cu privire la cazul lui GU cu propunerea ca acest caz sa mearga la procuratura militara si sa continue verificarile si cercetarile in acest caz. Cunosc ca acel raport a ajuns la generalul Vlad , generalul Macri mi-a solicitat si mie DUI pentru a fi inaintat impreuna cu raportul intocmit de Pirvulescu, generalului Vlad. Precizez ca am vazut o adnotare a generalului Vlad , la sfirsitul lunii iulie 1985 , in care se mentiona ca la acest moment nu este cazul de continuare a cercetarilor de catre procuratura militara, avertizarea le linie de Securitate la locul de munca si inaintearea materialului organelor de militie.
Consider ca nu s-au continuat cercetarile cu privire la GU de catre DSS pentru ca atunci se faceau demersuri pentru obtinerea de catre Nicolae Ceausescu a premiului Nobel pentru pace.
Cunosc ca un ofiter de securitate de la Directia I, care se ocupa cu apararea constitutiei, al carui nume incepea cu litera C, a venit la mine, prin superiorul meu, sa studieze DUI Udrea si mi-a spus ca doreste sa-l recruteze pe UG ca informator pe linga Dan Desliu, Mircea Bacanu, Radu Filipescu si alte persoane , in total un numar de 12. Arat ca ofiterul respectiv s-a intors la mine [in iunie-iulie 1985] si mi-a spus ca nu a reusit nimic si nici nu o sa reuseasca, actiunea fiind ratata.
Arat ca transcrierile convorbirlor telefonice interceptate in baza planului de masuri au fost introduse intr-un plic sigilat albastru pe care l-am predat impreuna cu DUI in decembrie 1985. [cu proces verbal de predare primire, care se introducea in capitolul V al dosarului de obiectiv, insemnind diverse].
Arat ca la sfirsitul lunii octombrie 1985 la solicitarea maiorului Pirvulescu, am luat de la institut o caracterizare de-a lui GU ce viza activitatea profesionala a acestuia pe care am dus-o la militie... Arat ca acea caracterizare era pozitiva.
Arat ca urmare a biletelului scris de generalul Iulian Vlad, s-a continuat urmarirea informativa a lui GU si dupa luarea solutiei de NUP in dosarul de securitate.
Pe data de 17-18 noiembrie 1985 a primit un telefon de la Pirvulescu Marin , care i-a spus despre decesul lui GU. Arat ca Pirvulescum mi-a spus ca Ursu a intrat in greva foamei la arestul militiei, i s-a facut rau si nu a fost dus imediat la spital de gardieni, iar atunci cind l-au dus si l-au operat au constatat ca avea ocluzie intestinala din cauza foamei si a facut stop cardio-respirator si a murit."
2015-10-06 - Vol 9 fila 12
"După acest moment, ştiu că mr. Pîrvulescu Marin mi-a cerut să îi obţin de la institut o caracterizare pentru ing. Ursu Gheorghe, pe care să o dea ofiţerului care instrumenta dosarul la miliţie. Am obţinut această caracterizare şi constat, astăzi, când mi se prezintă documentul, că este datată. 15.11.1985 ..."
"...eu am plecat de la Direcţia a II-a la sfârşitul lunii noiembrie 1985. Înainte de a pleca, ştiu că mr. Pîrvulescu Marin mi-a comunicat că ing. Ursu Gheorghe a decedat. Nu îmi amintesc data, dar încă nu plecasem de la direcţie. Acesta mi-a spus că. ing. Ursu Gheorghe ar fi fost în greva foamei, în arestul miliţiei, ar fi făcut o ocluzie intestinală, a fost transportat la Spitalul Penitenciat Jilava, unde a fost operat. După operaţie, la câteva ore, a făcut stop cardiac.
Si de aici rezulta ca numitul PIRVULESCU Marin se ocupa, in timpul detentiei, de cazul lui Gheorghe Ursu; mai mult, transmitea informatii voit false legate de cauzele mortii acestuia.
DECLARATII ALE PERSONALULUI MEDICAL
Declaratiile martorei Marinescu Sorana - doctor la Spitalul Penitenciarului Jilava2015-03-19 SPM - Vol 8 fila 23
La examinare am constatat simptome de abdome acut, adica abdomenul era tare ca piatra si prezenta nenumarate echimoze in tot etajul superior abdominal si flancuri, adica in zona de deasupra ombilicului precum si in partea inferioara, inspre flancuri stinga-dreapta
Pacientul prezenta transpiratii reci si acuza dureri in tot etajul abdominal; mi-a spus ca a voma singe, vorbea foarte greu si se vaieta de durere... mi-a spus ca il doare abdomenul din ziua de vineri si ca a raportat acest lucru...
Imi aduc aminte ca eu am intrebat ce s-a intimplat cu Ursu Gheorghe, dar niciunul dintre cei care au participat la operatie nu au vrut sa discute despre asta.
arat ca in declaratia din data de 29.01.2003 data in fata judecatorului TMTB... am spus ca Ursu Gheorghe a fost batut, aspect pe care il mentin, acea declaratie data in fata instantei fiind liber exprimata de mine".
1999-03-22 Instanta proces Clita - Vol 8 fila 31
"Ursu Gheorghe Emil mi-a spus ca a anuntat in momentul cind s-a simtit rau, a anuntat si arestul Rahova de vineri dar a fost adus la spital duminica"
2003-01-29 Instanta proces Stanica - Vol 8 fila 33
"Arestatul ... avea abdomenul tare si varsa sange... avea echimoze in zona abdomenului superior si acuza dureri foarte mari. Mi-a spus ca a fost batut si ca-l doare de vineri iar la mine a fost prezentat duminica dimineata ora 6,00... Ursu mi-a spus... ca vineri a comunicat cuiva din personalul de intretinere ca are dureri... ca a varsat intii verde in ziua de vineri, si ca dupa aceea a inceput sa verse cu sange... in nici un caz nu pot fi salvati cei la care se intervine la 48 de ore de la declansarea simptomelor cum a fost in cazul lui Ursu".
Concluzie:
Inca o data rezulta situarea in timp a loviturilor fatale in ziua de vineri 15 noiembrie - ziua cind Gheorghe Ursu a fost la ancheta la PIRVULESCU pina seara (cf. declaratiei martorului Casapu Mitrus Laurentiu). Rezulta starea extrem de grava a pacientului (ca rezultat al perforarii intestinului si peritonitei), care nu avea cum sa nu fi fost remarcata de personalul arestului - deci in mod voit a fost tinut timp de doua zile fara ajutor medical pina cind operatia nu-l mai putea salva (conform declaratiilor medicilor Hristenco Vladimir si Constandache Ioan - in cazuri de peritonita sansele de salvare dupa doua zile devin nule). Atit tinerea lui Gh. Ursu in aceasta stare, secretul mentinut in legatura cu boala lui ("foaia de detinut nu era completata decit cu numele celui in cauza") si secretul impus medicilor ("niciunul ... nu a vrut sa discute despre asta") arata fara putinta de tagada intentia Securitatii de a acoperi crima.
Declaratiile martorului Hristenco Vladimir, chirurg la Spitalul Penitenciar Jilava
1990-11-15 - SPM - Vol 8 fila 74
"Pe suprafata abdomenului bolnavul prezenta echimoze... la timpul respectiv am apreciat vechimea acestor echimoze intre 36 si 48 de ore de la producere".
"Am avut impresia ca anumite organe au intervenit pentru as se pastra cit mai multa discretie asupra cauzelor mortii lui Ursu Gheorghe. Este vorba de organele de contrainformatii".
1999-03-22 - proces Clita - Vol 8 fila 71
"...peritonita este efectul unei lovituri daca intestinul este prins intre un corp contondent si planul dur al coloanei, intestinul poate sa plesneasca... Ursu Gheorghe a avut discutie cu doctorul Constandache... Imediat dupa decesul lui Ursu Gheorghe am auzit la spital ca acesta a fost batut... Echimozele de pe abdomenul lui Ursu Gheorghe erau de doua zile aproximativ. Aceste echimoze numai datorita unui traumatism... Constandache mi-a spus ca a fost batut... Nu stiu. Constandache nu-si permitea sa discute cu mine atunci cind astepta eliberarea ca Ursu Gheorghe a fost batut de organele securitatii. In ziua decesului a venit ofiterul de contrainformatii, acesta a luat unele masuri si s-a pastrat discretie cu privire de decesul lui Ursu Gheorghe... Daca bolnavul ar fi fost adus mai devreme sansele de supravietuire ale acestuia ar fi fost mari... Echimozele nu pot fi ca urmare a altor cauze... Ofiterul de contrainformatii a venit la spital, cred ca dupa deces... Erau persoane care ne ajutau la deservire si in momentul in care a venit ofiterul de contrainformatii, treptat in jurul bolnavului [au fost] mai putine persoane."Din aceste declaratii rezulta tortura salbatica (care a cuzat echimozele si spartura intenstinului) aplicata cu aprox. 36 de ore inainte de deces (adica vineri seara, moment care coincide cu instalarea durerilor, conform declaratiilor dr. Marinescu, si foii de observatie clinica). Coroborata cu declaratiile martorilor Casapu, Clita, si Radu Gheorghe, care au fost toti colegi de celula cu victima in acele ultimedoua zile, rezulta ca acele batai au avut loc nu in celula, ci in ancheta (de unde victima a fost adusa vineri 15.11.1985 seara "cu ").
Mai rezulta ca intirzierea trimiterii la spital a dus si ea la deces. Coroborata cu efortul Securitaii, prin implicarea directa a ofiterului de contrainformatii, de a musamaliza acest deces, rezulta si de aici ca atit tortura, cit si lipsa de ingrijire si intirzierea transportarii victimei la spital au fost intentionate. Evident ele nu s-ar fi putut realiza fara ordinul sefului Securitatii.
Declaratiile martorului Constandache Ioan (medic detinut, a asistat la operatia de la Jilava)
1990-03-05 - Sectia Parchetelor Militare - vol 8 fila 57
"…Bolnavul mi-a relatat ca in detentie a fost batut cu virful pantofilor, cu spitul, dupa cum s-a exprimat el, in abdomen". "…bolnavul avea in zona abdominala, zona fesei iliace drepte si flancuri echimoze de culoare galbene-verzui."
1990-11-30 - Sectia Parchetelor Militare - de adaugat la dosarul din instanta
"[Gh. Ursu] mi-a povestit tot in limba franceza ca este detinut din motive politice, respectiv pentru tinerea unui jurnal intim in care isi exprima dezaprobarea fata de regimul existent in acea data in tara. Referitor la modul cum s-a desfasurat ancheta, Ursu Gheorghe mi-a relatat ca a fost maltratat de anchetatori".
Aceeasi declaratie exista si in forma tiparita.
Declaratiile martorului Hirsu Ilie - asistent medical, Jilava
2018-05-30 - CAB
Isi mentine declaratiile anterioare.
Nu i s-a acrodat ingrijire mdicala - nici hrana nici apa - in legatura cu deshidratarea.
Medicii au venit in 20 de minute, si daca ar fi ajuns mai devreme rezultatul ar fi fost acelasi.
TOtusi: era confuz cu privire la cauza starii sale, nu avea urme de lovituri. Victima avea grupa B3. Fals. Gheorghe Ursu avea grupa 0 - donator universal.
Hainele cu care a fost adus Ursu erau haine subtiri, de vara, si nu erau rupte.
2000-10-14 - Sectia Parchetelor Militare - Vol 8 fila 54
"Eu am discutat atunci cu Gh. Ursu si acesta mi-a marturisit ca a fost batut in timpul anchetei ca sa spuna ce vroia anchetatorul. Am inteles de la plantoanele care l-au adus pe Ursu cu targa ca acesta era detinut politic... Mie Ursu mi-a spus ca a fost batut de anchetatori pe criterii politice… Dupa operatie… eu l-am intrebat pe Ursu de ce nu a venit la timp el spunind ca de citeva zile il durea abdomenul si cu toate ca se plingea si batea in usa de la camera de arest ca sa fie scos la medic, nu a fost bagat in seama… cele declarate de Ursu: ca acesta a fost batut si tinut cu infectie interna pina la septicemie".
Declaratiile martorului Ionetec Gheorghe - medic anesteziologist
1992-02-15 - Sectia Parchetelor Militare – Vol 8 fila 76
"Mentionez... existenta unor pete echimotice pe partea lateral-colica dreapta provocate prin tortura... Cauza pentru care mi se doreste disparitia e scoaterea din culpa a organelor anchetatoare care au folosit tortura si aruncarea vinei asupra mea".
1998-08-28 – Sectia Parchetelor Militare – Vol 8 fila 81
"Consider ca securistii au cautat sa ma omoare pentru ca eu sa nu spun ce stiu despre moartea ing. Ursu".
Declaratia martorului Damian Constantin - asistent medical arest IGM
1999-02-22 - Instanta proces Clita – Vol 8 fila 42
"L-am vazut si la securitate si jos in arest… A fost adus de la securitate la IGM."
ALTE DECLARATII RELEVANTE
Declaratiile martorei Ulmeanu Petruta - asistenta avocatului lui Gh. Ursu, Ion Pora(Care l-a vizitat pentru prezentarea materialului de urmarire penala, datat 15.11.1985)
2018-03-07 - CAB
Nu am observat urme de catuse.
DAR: isi mentine in integralitate declaratiile data pina in prezent.
2015-03-30 SPM - Vol 8 fila 95
"...imi amintesc ca [domnul Ursu] arata firav, era slabit si am sesizat ca la incheietura miinilor avea vizibile urme de catuse... Domnul Ursu a recunoscut faptele care-i erau imputate... Mentin in totalitate ce am scris in [cealelalte declaratii]"
"In luna noiembrie 1985 am fost chemata la IGM pentru prezentarea materialului de urmarire penala a inculpatului Ursu Gheorghe... avea delegatie si dl. avocat Pora Ioan, care a fost solicitat de familia inculpatului. Prezentarea materialului s-a facut cu participarea Mr. Florea Popescu in ziua de 15 noiembrie 1985 dupa orele 14 si 15 min... Inculpatul m-a intrebat cine a luat legatura cu mine pentru a-l apara. I-am spus ca eu colaborez cu dl. avocat Pora, care a fost solicitat de familie. ...initial l-am intrebat daca are probleme de sanatate la care mi-a raspuns ca are "ceva probleme cu inima". Am observat ca era intr-o stare generala de epuizare fizica si de deprimare. I-am solicitat la un moment dat sa vorbeasca mai tare. Cind a semnat procesul verbal de prezentarea materialului de urmarire penala, am vazut pe incheietura miinilor urme pronuntate de catuse..."
Concluzie:
Ulmeanu Petruta l-a vazut pe Gh. Ursu pe 15 nov, cu doua zile inainte de deces. Acest lucru s-a petrecut deci in aceeasi zi cu administrarea loviturilor fatale, insa anterior acesteia. Daca loviturile ar fi fost anterioare acestei intilniri, este evident ca urmarile lor (rani vizbile si pe fata, dureri abdominale puternice si varsaturi bilioase, cu singe) ar fi fost remarcate de avocata. Aceasta nu le-ar fi eludat, atita vreme cit a mentionat urmele de catuse. De asemenea, Securitatea nu ar fi riscat sa administreze acele lovituri inainte de prezentarea materialului, tinind cont de eforturile de acoperire a crimei. In fapt, este clar ca Securitatea, prin tortionarul PIRVULESCU, a administrat tortura care a dus la uciderea lui Gheorghe Ursu exact dupa momentul prezentarii materialului, tocmai pentru a evita ca urmarile sa fie remarcate de avocati.Pe de alta parte, declaratia lui Ulmeanu Petruta se coroboreaza si cu cele ale martorilor din celule si cu observatiile celor care au vazut cadavrul victimei la IML si incinerare, demonstrind regimul inuman la care fusese supus Gh. Ursu (urmele de catuse pina la os, faptul ca ajunsese "firav", desi Gheorghe Ursu avusese o constitutie atletica). A fost supus la acest regim inuman desi recunoscuse invinuirile aduse de Militie (cazul valutei), adica pretextul sub care fusese arestat. Rezulta in o data ca anchetatorul de la Militie nu avea nici un interes sa-l tortureze. Singurul motiv pentru care fusese supus acelui regim a fost exclusiv cel politic, respectiv ancheta Securitatii.
Declaratia martorului Petre Mihai Bacanu - fost disident, director al ziarului Romania Libera
2019-03-27 CAB
Pirvulescu a participat si la anchetarea lui Bacanu, l-a maltratat, ancheta a fost deturnata pe acuzatii de drept comun.
Am aflat ca si Radu Chesaru si Anton Uncu au fost anchetati de Pirvulescu, care a fost violent, lui Uncu i-a scos un dinte.
Am
fost dus in arestul Securitatii. Am mers in arestul Militiei atunci
cand am fost chemat de un procuror (acelasi din cazul Ursu) pentru a mi
se prezenta dosarul de drept comun. Cele doua aresturi erau in aceeasi
cladire despartite de o usa (una la parter, alta la et.3).
La procuror am fost insotit de un ofiter de Securitate. Procurorul citea dosarul. Erau prezenti si alti securisti.
Se
urmarea sa nu mai fie procese politice. Anchetatorul meu mi-a
facut o propunere sa aleg intre infractiunea de drept comun: viol, sau
specula cu masini.. Eram anchetat de Securitate pentru complot
impotriva oranduirii socialiste, pedeapsa cu moartea.
Exista la
CNSAS astfel de inregistrari/filmari din celula cand eram arestat. Mi-a
fost introdus in celula un director care era informator..
B- Am fost
anchetat numai de Securitate In ceea ce priveste infractiunea de drept
comun, am fost anchetat de procuror pentru specula cu masini.
Pirvulescu si Hodis au semnat procesele verbale ale perchezitiilor.
La Ancheta de 72 de ore a participat si Hodis si Pirvulescu. Pirvulescu a fost violent.
Am fost anchetat 72 de ore. In cadrul anchetei mi-a fost luata o declaratie cu o presupusa legatura cu un correspondent al ziarului Izvestia. Am dat multe declaratii despre asta. Spre dimineata, intrucat anchetatorul dorea sa finalizeze, m-am gandit sa-i spun ca corespondentul mi-a propus sa-mi trimita un linotip si o masina rotativa, s-a consemnat. Trei zile nimeni nu a mai reactionat, apoi au fost represalii, Pirvulescu a fost violent si a spus "N-o sa mai iesi viu de aici pentru cee ace ai facut!"
2015-02-17 SPM - Vol 4 fila 24
... [Radu Chesaru] mi-a povestit ca in timpul arestarii a fost si el victima mr. PIRVULESCU, cu toate ca nu-l ancheta direct PIRVULESCU... Din pacate CHESARU s-a sinucis. El fusese anchetat tot pentru infractiuni la securitatea statului, respectiv constituirea unei organizatii cu denumirea "Vulturul Brancovenesc"".
Concluzie:
Din declaratia domnului Petre Mihai Bacanu rezulta ca mr. PIRVULESCU era unul din cei mai violenti ofiteri de securitate, implicat si in alte anchete politice din acea perioada. Numitul PIRVULESCU se face astfel vinovat de folosirea torturii motivate politic (o fapta imprescriptibila) si in alte cazuri, in care nici macar nu a fost anchetatorul principal. Domnul Petre Mihai Bacanu a ramas cu degetul mijociu de la mina dreapta deformat in urma torturii la care a fost supus.
Calitatea de tortionar a mr. PIRVULESCU a fost dovedita de altfel si de condamnarea acestuia, in 1990, pentru bataile administrate revolutionarilor in decembrie 1989. (A se vedea mai jos, rechizitoriul nr. 76/P/1990).
Declaratiile lui Ursu Andrei, fiul lui Ursu Gheorghe
2015-01-27 - Vol 4 fila 5, 1998-12-21- Vol 2 vila 105, si 2002-01-16 - instanta proces Stanica. Mentioneaza urmele de lovituri si schingiuiri vazute de el insusi pe cadavrul tatalui sau, faptul ca i s-a interzis sa-l vada pe acesta in toata perioada detentiei, si incercarile de musamalizare a asasinatului de catre Securitate.
Declaratii PIRVULESCU Marin, inculpat
2019-04-24 - CAB - DECLARAŢIE DE INCULPAT
2016-06-01 - SPM - Declaratie de inculpat2015-11-19 - SPM - Declaratie de suspect
2015-01-20 - SPM - Declaratie de suspect
“In dosarul privind pe Gheorghe Ursu activitatile de cercetare penala au fost efectuate de mine si de locotenent major Hodis Vasile. "
"Acest
caz a avut regimul unui caz obisnuit in
raport cu specificul activitatii noastre.
In
cazul Ursu a fost mai totdeauna prezent
si Hodis.
Nu-mi
amintesc ca in afara de mine si Hodis sa
mai fi lucrat si altcineva in dosarul de cercetare penala.
2001-02-07 - Parchet Sector 6 - declaratie in ancheta pentru marturie mincinoasa
1999-01-18, data in fata instantei de judecata (proces Clita), in care recunoaste ca el a fost cel care l-a anchetat in stare de libertate pe Ursu Gheorghe.
***
Prin rechizitoriul nr. 76/P/1990, din data de 15.08.1990, Secţia Parchetelor Militare a dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpaţi: general-maior securitate (r) Bucurescu Gianu, general – locotenent (r) Dănescu Gheorghe, colonel (r) Bărbulescu Marin, general – locotenent (r) Vasile Gheorghe, colonel (r) Goran Gheorghe, colonel (r) Vârban Mircea, locotenent-colonel (r) Pîrvulescu Marin, căpitan securitate (r) Gureşoaie Ion, civil Postelnicu Tudor, general – colonel securitate (r) Vlad Iulian, căpitan securitate (r) Ştefan Gheorghe pentru săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi cercetare abuzivă, prev. de art. 189 alin. 2 C.pen şi art. 266 alin. 2 C.pen, reţinându-se în sarcina acestora faptul că, în noaptea de 21/22.12.1989, au ordonat ori au exercitat personal acţiuni de reprimare (reţineri şi cercetări ilegale) asupra unor demonstranţi, atât la sediul fostei miliţii a capitalei, cât şi la Penitenciarul Jilava.In dosarul nr. 76/P/1990, s-au efectuat cercetări faţă de inculpaţii Postelnicu Tudor (fost ministru de interne), Vlad Iulian (fost ministru secretar de stat la Ministerul de Interne şi şef al Departamentului Securităţii Statului), Bucurescu Gian (fost adjunct al ministrului de interne), Dănescu Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne), Goran Gheorghe (fost locţiitor al şefului Securităţii mun. Bucureşti), Bărbulescu Marin (fost şef al Miliţiei mun. Bucureşti), Vasile Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne) şi Vârban Mircea (fost şef al Serviciului de cercetări penale din cadrul Miliţiei mun. Bucureşti) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.pen. cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se în sarcina acestora că au ordonat lipsirea de libertate în mod ilegal, în perioada 21-22.12.1989, a unui număr de 1.245 persoane care au participat la manifestaţiile din Bucureşti şi faţă de inculpaţii Pârvulescu Marin (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.), Ştefan Gheorghe (ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) şi Gureşoae Ion (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) cercetaţi sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 266 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se că în noaptea de 21/22.12.1989 au insultat, ameninţat şi lovit mai mulţi manifestanţi în scopul de a obţine de la aceştia declaraţii cu privire la participarea lor la mişcarea de protest din mun. Bucureşti, precum şi cu privire la conducătorii şi organizatorii acestei mişcări, toţi fiind trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 76/P/1990 din 15.08.1990.
Declaratii HODIS Vasile, inclulpat
2019-05-22 - CAB - declaratie de inculpat
2016-07-04 - SPM - declaratie de inculpat
2016-06-02 - SPM - declaratie de inculpat la care a solicitat un nou termen
2015-11-18 - SPM - declaratie de suspect
2003-03-12 - TMTB
1998-11-27 - TMTB
1993-11-11 - SPM Vol. 5 f 73
1990-02-20 - SPM Vol. 5 f 70
Declaratia lui OLARU Alexandru, ofiter de Securitate in Directia a VI-a Cercetari Penale
2018-05-30 - CAB
"Intrebare: dupa sesizarea cu privire la jurnal, Directia Cercetari Penale trebuia sa faca cercetari in acest sens?
Arat ca daca in urma perchezitiei se gaseau acele caiete erau ridicate, aduse la Securitate le Cercetari Penale unde se incepea urmarirea penala pentru propaganda impotriva orinduirii socialiste. In situatia in care exista mentiuni cu privire la Nicolae Ceausescu, conducerea de partid sau orinduirea socialista atunci potrivi dispozitiilor legale acestea se confiscau si ramineau la dosarul cauzei. Acestea trebuiau confiscate de instanta, insa pina la acel moment erau tinute la dosarul cauzei.
Mentionez ca la un moment dat, Ceausescu, intr-o cuvintare, a spus sa nu mai avem infractori politici, motiv pentru care in situatia in care erau vizate persoane de catre Securitatea statutui, orientarea de sus in jos era cu preponderenta sa fie identificate infractiuni de drept comun. Arat ca acest lucru se intimpla mai ales in cazuri de propaganda impotriva orinduirii socialiste...
... la domiciliul lui GHeorghe Ursu s-au gasit si niste mijloace de plata straine, intr-un cuantum nesemnificativ si diferite.
... exercitarea unor violente putindu-se realiza doar prin scoaterea unei persoane la ancheta.
Intrebare: Ati scris in Revista Securitatea ca „in cazurile în care interesele deosebite ale organelor de securitate impun lămurirea temeinica a unor probleme operative de securitate, se vor efectua cercetări în conlucrare și sub acoperirea organelor de militie”?
Raspuns: Da, am scris.
Intrebare: Cum se proceda daca in cursul urmaririi penale, fiind in stare de libertate, cel anchetat nu furniza informatii despre anturajul si despre proliferarea actiunilor sale?
Arat ca in functie de continutul inscrisurilor, de persoana respectiva, de anturaj, locul de munca si alte elemente, se puteau lua masuri de prevenire sau se putea incepe urmarirea penala.
Intrebare: in cauze mai sensibile in care incalcari ale drepturilor unor persoane anchetate sau urmarite de Securitate puteau ajunge sa fie cunoscute in exterior, de anumite organisme internationale, cum se ancheta cazul, dupa criteriul intereseului superior al statului sau al oportunitatii?
Raspuns: Aceste lucruri se tratau la un nivel mult mai inalt si conform indicatiilor de la Comitetul Central.
Daca starea de arest preventiv era benefica sau nu pentru obtinerea de probe o aprecia ofiterul de caz si procurorul.
Malureanu Vasile - Maior de informatii in directia I de Informatii Interne
2018-05-02 - CAB
Gavrilescu Nicolae, fostul ambasador roman la Washington in 1985
2018-01-10
"Statul roman nu avea interes sa furnizeze informatii despre situatia lui Gheorghe Ursu... care a fost solicitata de Congresul american".
Din documentul Congresului american din 1987, rezulta ca detentia si apoi moartea lui Gheorghe Ursu in arest in 1985 au reprezentat subiectul mai multor interventii ale autoritatilor americane (senatori, congressmeni, Departamentul de Stat) la guvernul Romaniei, si au contribuit la retragerea, in 1987, a Clauzei natiunii celei mai favorizate (cu importante avantaje economice) tarii noastre. Acest document dovedeste o data in plus ca in logica dezinformarii si a setei dictatorului pentru o imagine externa cit mai favorabila, regimul Ceausescu n-ar fi putut sa-l lase liber pe Gheorghe Ursu dupa ce acesta fusese torturat in inchisoare pentru motive politice. Este evident ca acesta ar fi demascat ancheta politica si regimul de teroare la care fusese supus de catre Securitate. Prin detentia si uciderea lui mascata - sub acoperirea militiei - Ceausescu si politia politica au incercat sa reduca ecoul international al cazului si prejudiciul de imagine a tarii in privinta respectarii drepturilor omului.
Neamtu Edmond - subofiter paza arestul DCP DSS
2018-03-07 - CAB
In 1987 din cauza evenimentelor de la Brasov [erau scosi arestati de la militie si adusi la ancheta in birourile Securitatii].
In concret, seful nostru de tura suna la seful de tura de la arestul militiei, detinutul era adus la usa de acces, unde era preluat de unul din lucratorii nostri si era condus in biroul de ancheta.
Usa putea fi deschisa numai din partea Securitatii.
Rogojan Aurel - General DSS, sef de cabinet Iulian Vlad
2018-03-07 - CAB
Negurita Vasile - subofiter paza arestul DCP DSS
2018-03-07 - CAB
"Mai existau situatii in care anumite persoane erau detinute in arestul militiei si erau scoase la ancheta de ofiterii de Securitate. Arat ca in asttfel de situatii ofiterul anchetator mergea cu bonul de scoatere in arestul militiei si se intorcea cu persoana respectiva."
Declaratia lui Nicu CRISAN
2018-04-27 - CAB
2015-03-16 - SPM
Petre Elena - fosta colega de birou cu Gheorghe Ursu
2018-12-12 - CAB
Ofiterul care era in 1985 in institut il cunosc ca persoana si l-am vazut acest an cind a venit la locul meu de munca la Primaria orasului Chitila sa-mi solicite sa fiu martora in proces. Aceasta persoana a venit de doua ori, ultima data in urma cu doua saptamini . Mi-a cerut sa fiu martora in legatura cu persoane pe care eu nu le cunosc si eu am refuzat.
A doua oara mi-a spus ca , intrucit nu am dorit sa fiu martora , voi fi citata din oficiu ca martora si voi primi citatie.
Ursu Gheorghe avea la vedere pe perete un citat din Simon Bolivar .
Persoana care s-a prezentat la mine pentru a fi martora in cauza se numea DUMITRACIUC ION si am apreciat atitudinea ca fiind una mai amenintatoare , folosind un ton rastit.
1985-11-17 - Foaia de observatie clinica a lui Gheorghe Ursu de la Spitalul Penitenciar Jilava
Din care se vede clar ca loviturile fatale fusesera administrate vineri 15 noiembrie, cu doua zile inainte de moarte: "Afirma ca de vineri prezinta dureri puternice cu punct de plecare regiunea epigastrica iradiate in tot etajul abdominal, varsaturi bilioase, constipatie". Diagnosticul este: "Peritonita generalizata prin perforatie ileala". S-au observat "Echimoze de diverse marimi pe epigastru si flancuri".
Aceste echimoze se coroboreaza cu declaratia doctorului Hristenco Vladimir, chirurgul principal, care a apreciat "la timpul respectiv", deci in cea mai buna cunostinta de cauza, vechimea echimozelor la aproximativ 36 de ore.
1985-11-17 - Referat medical
Diagnosticul: Peritonita genealizata in evolutie prin perforatie organ cavitar intern". Intraoperator se observa "perforatia ileala" si "hemoragie digestiva superioara-secundara", "false membrane pe cale de organizare", care coroborate cu declaratiile medicilor si ale martorilor Ulmeanu Petruta (avacata care l-a asistat pe Gheorghe Ursu la prezentarea materialului in cursul zilei de vineri 15 noiembrie) si Casapu Mitrus Laurentiu (coleg de camera in ultimile doua zile, 15-17 noiembrie) dovedesc ca vechimea perforatiei era intradevar de aproximativ 36 de ore, respectiv din dupa-amiaza zilei de vineri 15 noiembrie, ulterior prezentarii materialului, si deci in timpul cind victima a fost la ancheta la maiorul Pirvulescu.
1985-11-20 - Raport de constatare medico-legala
"Durerile epigastrice au debutat in data de 15.11. La examenul local au fost consemnata echimoze de diverse marimi pe epigastru si flancuri". "Interventia chirurgicala a fost efectuata de urgenta (17.11 ora 10.30) si s-a gasit valvula intestinala o perforatie din care se scurgea lichidul intestinal in cavitatea peritoneala" Concluzia: "Moartea lui Ursu Gheorghe Emil s-a datorat starii toxico-septice consecutive unei peritonite generalizate prin perforatie ileala. Interventia chirurgicala efectuata in spital a fost corect si bine efectuata, insa fata de evolutia grava a starii generale nu a avut rezultatul scontat".
1990-03-29 - Aviz Comisia Avizare si Control
"Moartea a fost violenta si s-a putut datora peritonitei generalizate prin perforatie post-traumatica de ansa ileala. Din coroborarea leziunilor traumatice consemnate in F.O. ... rezulta ca leziunie s-au putut produce prin lovituri repetate cu corpuri dure... Intre leziunile suferite si moarte exista o legatura directa de cauzalitate."